Chiar și așa, capitala Islamului, Bagdad, se dovedea o nucă tare în calea hoardelor mongole.
La 10 februarie 1258, mongolii au reușit să cucereacă orașul, capitală a Califatului Abbasid.
Istoricii consideră această zi ca fiind una de referință, fiindcă marchează sfârșitul epocii de aur a Islamului.
În epoca sa de glorie, Califatul Abbasid se întindea din Algeria până în Afganistan. În timpul asediului, orașul era condus de al-Musta’sim.
Mongolii au reușit să îl captureze pe calif. Acesta a fost executat, iar califatul său s-a destrămat.
Cucerirea orașului a însemnat un măcel pentru populația locală. Mai multe surse indică faptul că numărul de victime ar fi fost de ordinul sutelor de mii, scrie history.info.
La acea vreme, Bagdadul era și unul dintre cele mai bogate orașe de pe glob. Califul adunase o adevărată comoară, dar mongolii nu s-ar fi mulțumit doar cu atât și au distrus multe comori culturale de o valoare inestimabilă.
Cel mai important centru cultural al Islamului, Bagdadul deținea și cea mai mare bibliotecă, numită Casa Înțelepciunii.
Dacă inițial râul Tigru se înroșise de la sângele vărsat, acum se făcuse negru complet de la cerneala din tonele de cărți aruncate în râu de mongoli.
