Prin Hotărârea nr.342 din 31 martie 1990, Guvernul decidea că Agenţia Română de Impresariat Artistic – ARIA din subordinea ministerului Culturii îşi încetează activitatea.
Drept urmare, activitatea de impresariat artistic, personalul, activul şi pasivul, precum şi contractele în curs de excuţie au fost trecute la “Artexim”, întreprindere de comerţ din subordinea aceluiaşi minister.
Cabinetul Roman impunea, tot prin acea Hotărâre ca cetăţenii români care realizau venituri în valută pe bază de contracte încheiate prin ICE “Artexim”, precum şi prin instituţiile artistice profesioniste de spectacole şi concerte autorizate de Ministerul Culturii să declare veniturile în termen de 10 zile de la data înapoierii din străinătate sau de la data încasării banilor în ţară.
Un procent din încasările în dolari sau ruble trebuia depus, în termenul de 10 zile, în visteria statului.
Excedentul valutar se va vărsa la bugetul de stat
Până ca Petre Roman să-i semneze actul de deces, ARIA, funcţiona conform articolului 6 din Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1346/1971 privind unele măsuri referitoare la organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, care suna aşa:
Agenţia română de impresariat artistic, din subordinea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, îşi desfăşoară activitatea în scopul afirmarii pe plan internaţional a artei româneşti, făcând cunoscute cele mai valoroase creatii culte şi populare, formaţii teatrale, muzicale şi coregrafice, artişti şi interpreţi de prestigiu; acţionează în scopul cunoaşterii, selectării şi difuzării în ţara noastră a valorilor progresiste ale artei universale, a formaţiilor şi artiştilor de seama, care prin repertoriu şi maiestria interpretării pot contribui la lărgirea orizontului de cultură al maselor, la educarea publicului în spiritul idealurilor umanismului; exercită în exclusivitate, pe plan intern şi extern, impresariatul artistic;
coordonează itinerariile tuturor turneelor artistice de spectacole şi concerte, cu artişti profesionisti sau amatori; organizează turnee proprii, cu formaţii şi artişti din ţara şi de peste hotare; exercita controlul asupra activităţii artiştilor liber profesionisti.
Mijloacele valutare realizate de Agenţia română de impresariat artistic vor fi utilizate în cursul anului de plan pentru dezvoltarea activităţii de impresariat şi pentru aducerea în ţara a formaţiilor artistice prestigioase şi a interpreţilor de valoare.
Excedentul anual rezultat din activitatea Agenţiei române de impresariat artistic se va vărsa la bugetul de stat.
Agenţia română de impresariat artistic are sediul în municipiul Bucureşti, este instituţie cu personalitate juridică, funcţionînd, începînd de la data de 1 ianuarie 1972, conform instrucţiunilor ce vor fi elaborate de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste împreună cu Ministerul Finanţelor, pe baza metodologiei în vigoare referitoare la mijloacele speciale extrabugetare, adaptate la specificul activităţii acestei unităţi, fără dotaţie de la bugetul de stat.
Agenţia română de impresariat artistic va putea sa organizeze filiale în diferite centre din ţară, în funcţie de necesitaţi cu aprobarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste”.
Mărturii despre ARIA
“Am plecat din România pe 19 februarie 1989, atunci s-a putut, dar decizia o luasem cu un an înainte, dupa ce Suzana Gâdea, ministrul Culturii şi Educaţiei Socialiste la acea vreme, mi-a respins prelungirea contractului din Germania prin ARIA .
Am fugit de un sistem care exploata la sânge artiştii români cu contracte în străinatate, nu spre ceva anume.
Aveam o situaţie materială bună în Romania, dupa anii în care am muncit în Germania, iar în Statele Unite nu mă aştepta nimic în afara de necunoscut”, mărturisea Grigore Culian care cântase în formaţiile pop System şi Romanticii.
Pentru a organiza un concert înainte de 1990, aveai nevoie de mai multe aprobări.
“Aprobările se luau mai întâi pe texte.
Pe vremea aia exista un atestat de artist liber profesionist, un soi de drept de practică pe care îl obţineai de la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste.
Mergeam cu textele la avizat mai întâi la Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al Municipiului Bucureşti, după care la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, apoi la Agenţia Română de Impresariat Artistic (ARIA), singura instituţie abilitată să se ocupe de impresariat, unde îţi făceai itinerariul şi programul turneului.
După texte – nu se accepta să se cânte în limba engleză, asta mirosea a capitalism! –, era controlat aspectul fizic al artiştilor.
Bărbile, pletele nu erau acceptate, în provincie mai scăpau, dar în Bucureşti aproape deloc.
Ca să apari la televizor, trebuia să-ţi dai cu apă cu zahăr pe păr şi să-l prinzi cu agrafe după ureche.
În concerte depindea însă de la judeţ la judeţ, de cât de înverşunaţi erau cei de la Consiliile Judeţene ale Culturii şi Educaţiei Socialiste”, povestea celebrul impresar Aurel Mitran în Dilema Veche din 29 decembrie 2011.
Din 1969 până în 1971, ARIA a fost condusă de George Sbârcea, ziaristul român care a realizat interviuri cu Mussolini şi Hitler în 1942.
Muzicologul Vasile Donose a devenit director și consilier artistic la Agenția Română de Impresariat Artistic – ARIA în 1978, rezistând până în 1982.
