Alchimistul care colecta mii de litri de urină face o descoperire luminoasă

 

Având traiul asigurat de zestrea ce-o primise de la cele două soții, Hennig Brand s-a dedicat alchimiei în casa sa din Hamburg.

El credea că e pe cale să descopere piatra filosofală, dar a descoperit cu totul altceva, care nu i-a adus niciun șfanț, dar, mai târziu, a ajutat oamenii să sprindă focul.

Alchimistul nostru era convins că urina umană conține aur, de unde și culoarea gălbuie.

El a încercat să încălzească urina, astfel încât lichidul să se evapore iar în vas să rămân doar aurul.

Și-a dat curând seama că doar cu urina lui șansele să se îmbogățească erau ca și inexistente.

Așa că a început să bată berăriile și să adune prețiosul lichid de la băutorii fruntași.

Se spune că în cariera s-a a colectat peste 5500 de litri de urină umană.

După ce a fiert și a tot fiert materia primă, Hennig Brand a obținut, în 1669, ceva, dar, în niciun caz, nu era aur.

Însă, a avut surpriza să vadă că produsul său strălucea în întuneric, cu o lumina albastră.

De fapt descoperise fosforul, pe care el l-a și botezat, pentru că lumina albastră i s-a părut un „foc rece”.

Brand nu a știut să folosească fosforul la ceva.

Lavoisier (1743-1794) a intuit pentru prima dată că fosforul este un element chimic

Rețeta prin care Brand a obținut fosfor:

  • se fierbe urina până se reduce la un sirop gros
  • se încălzește până când un ulei roșu distilă, produs care se recuperează
  • restul se răcește, proces în care se separă o parte superioară spongioasă neagră și o parte inferioară salină
  • se aruncă sarea și se amestecă uleiul roșu anterior recuperat cu materialul negru
  • se încălzește amestecul puternic timp de 16 ore
  • întâi se obține un fum alb, apoi un ulei, iar la sfârșit fosforul
  • fosforul poate fi trecut prin apă rece pentru a fi solidificat.

Născut în 1630, Hennig Brand ar fi trăit până în 1692, după unele surse, sau până în 1710, după alte surse.