Pe 15 octombrie 1860, cu câteva săptămâni înainte ca Abraham Lincoln să fie ales președinte, o fetiță de 11 ani, din Westfield, New York, pe nume Grace Bedell, i-a trimis o scrisoare, implorându-l să-și lase barbă pentru a-și îmbunătăți înfățișarea.
Pe 19 octombrie, Lincoln i-a răspuns lui Grace, fără a face vreo promisiune. Totuși, peste o lună, el a apărut în public cu o frumusețe de barbă.
Într-un interviu din 1878 pentru ziarul local din Westfield, Grace Bedell, devenită între timp Billings, și-a amintit ce a determinat-o să-i scrie viitorului președinte.
„Tatăl meu, care era un republican convins, mi-a adus într-o zi o fotografie cu Lincoln și Hamlin (vicepreședinte al SUA, 1861-1865)… Cunoașteți fizionomia dlui Lincoln și vă amintiți fruntea înaltă de deasupra ochilor săi triști, partea de jos a feței ascuțită, cu linii tăiate adânc în jurul gurii. Privind fotografia, i-am zis mamei: «Ar arăta mai bine dacă și-ar lăsa favoriți și vreau să-i scriu asta».”
Iată ce i-a scris Grace Bedell lui Abraham Lincoln:
„Dragă Domnule,
Tatăl meu tocmai a venit acasă de la târg și a adus o fotografie cu tine și dl Hamlin. Sunt o fetiță de 11 ani, dar îmi doresc foarte mult să ajuni președinte al Statelor Unite, așa că sper că nu mă vei socoti prea îndrăzneață că scriu unui om atât de grozav ca tine.
Ai și tu fetițe cam de vârsta mea? Dacă da, transmite-le dragostea mea și spune-le să-mi scrie dacă tu nu poți să-mi răspunzi la această scrisoare
Mai am patru frați și o parte dintre ei vor vota oricum cu tine, dar dacă îți lași favoriți voi încerca să-i fac pe toți să voteze cu tine. Ai arăta mult mai bine, deoarece fața ta este foarte subțire.
Toate doamnele te plac și își vor îndemna soții să voteze pentru tine, și vei deveni președinte.
Tatăl meu va vota cu tine. și, dacă aș fi bărbat, aș vota și eu pentru tine., dar voi încerca să-i fac pe toți să voteze.
Cred că rama de lemn din jurul fotografiei tale. este foarte drăguță.
Am o surioară mai mică, de nouă săptămâni, și e cât se poate de dulcică.
Când expediezi scrisoarea, trimite-o pe adresa Grace Bedell, Westfield, Chatauqua County, New York.
Nu mai pot să scriu, răspunde-mi repede,
La revedere.”
Iată ce i-a răspuns Lincoln:
„Springfield, 18 octombrie, 1860
D-rei Grace Bedell
Draga mea mică domnișoară,
Am primit scrisoarea ta foarte plăcută din data de 15. Regret că sunt nevoit să spun că nu am fiice. Am trei băieți – unul de șaptesprezece ani, unul de nouă și unul de șapte. Ei și cu mama lor constituie întreaga mea familie. În ceea ce privește favoriții, nu am purtat niciodată așa ceva, nu crezi că oamenii ar considera că ar fi vorba de o afectare prostească din partea mea dacă aș începe acum?
Al tău cu sinceritate,
A. Lincoln”
La scurt timp după acest schimb de scrisori, Lincoln a început să-și lase barba să crească. Până când și-a început călătora de învestire de la Illinois la Washington cu trenul, a ajuns să aibă o barbă completă. Călătoria l-a purtat prin statul New York, prilej cu care a oprit și în orașul lui Grace Bedell, Westfield, unde mii de curioși s-au adunat să-l vadă pe președintele ales.
Acolo, Lincoln a cerut în mod expres să o vadă pe admiratoarea sa de 11 ani.
Ediția din 19 februarie 1861 a New York World relatează întâlnirea astfel:
„La Westfield, s-a produs un eveniment interesant. La puțin timp după nominalizarea sa, dl Lincoln a primit din acest loc o scrisoare de la o fetiță care îl cerea, pentru a-și îmbunătăți înfățișarea, să își lase favoriți. Dl Lincoln a răspuns, afirmând că deși era încântat de sugestie, se temea că obiceiurile sale sunt prea fixe, pentru a putea accepta fie și o schimbare cât de mică, așa cum ar fi să-și lase barba să crească.
Astăzi, ajungând aici, el a relatat evenimentul, și a spus că dacă mica domnișoară se află în mulțime, ar fi încântat să o cunoască.
A urmat o agitație, prin care un bătrân, făcându-și loc cu coatele prin mulțime, s-a apropiat și și-a condus fiica, ce părea de 12 sau 13 ani, pe care i-a prezentat-o dlui Lincoln drept corespondenta sa din Westfield.
Dl. Lincoln s-a aplecat și a sărutat-o pe copilă, apoi au stat de vorbă câteva minute. O barbă de mai multe luni acoperă (sau poate împodobește) partea de jos a feței sale. Obrăjorul catifelat al fetiței trebuie să fi fost gâdilat de favoriții stufoși, de a căror creștere era personal răspunzătoare.”
Grace își va aminti mai târziu despre acest eveniment?
„A coborât și a stat cu mine pe marginea peronului gării. «Gracie», mi-a spus, «privește la favoriții mei. I-am lăsat să crească pentru tine.» Apoi m-a sărutat. Nu l-am mai văzut niciodată.”
