Evenimentul Istoric > Articole online > Adevărul despre crima lui Codreanu! Află din Evenimentul Istoric detalii ale interogatorului și pledoaria din proces!
Articole online

Adevărul despre crima lui Codreanu! Află din Evenimentul Istoric detalii ale interogatorului și pledoaria din proces!

În noul număr al revistei Evenimentul Istoric poți citi despre misterul crimei Corneliu Zelea Codreanu, dar și declarații despre procesul care a hrănit monstrul antisemitismului în România interbelică.   Revista Evenimentul Istoric este disponibilă începând de astăzi la punctele de difuzare a presei sau poate fi comandată online pe www.agoramag.ro Procesul din mai 1925, în […]

În noul număr al revistei Evenimentul Istoric poți citi despre misterul crimei Corneliu Zelea Codreanu, dar și declarații despre procesul care a hrănit monstrul antisemitismului în România interbelică.  

Revista Evenimentul Istoric este disponibilă începând de astăzi la punctele de difuzare a presei sau poate fi comandată online pe www.agoramag.ro

Procesul din mai 1925, în care Corneliu Zelea Codreanu a fost achitat după uciderea prefectului de Poliție Constantin Manciu, este un dosar în care răspunsul nu este deloc simplu. Viitorul căpitan al Legiunii Arhanghelului Mihail, la acea dată simplu student în partidul lui A.C. Cuza, avea să fie achitat pentru asasinat. Decizia juraților și a judecătorului l-a făcut un om liber, dar vinovăția sa a rămas. Mai mult, decizia din mai 1925 avea să îl transforme pe Codreanu dintr-un simplu agitator în mediul studențesc ieșean, într-un personaj de anvergură națională.

Pornind de la verdictul primit de Codreanu după ce a împușcat trei oameni în Iași, pe 25 octombrie 1924, revista Evenimentul Istoric vă pune la dispoziție declarațiile date de inculpat atât în fața judecătorului de instrucție Mihail Eșianu cât și a judecătorului de la Turnu Severin. Cum își schimba acesta poziția în funcție de capitalul politic pe care îl aduna, aflați din articolul pe larg al revistei Evenimentul Istoric, acum la punctele de difuzare a presei sau poate fi comandată online pe www.agoramag.ro

În plus, în revistă găsiți informații despre povestea celui mai mare scandal de corupție din istoria Uniunii Europene și demisia în bloc a Comisiei Santer.

Pe 15 martie 1999, a fost momentul culminant al unuia dintre cele mai penibile scandaluri din istoria Uniunii Europene. În fața acuzațiilor de corupție, nepotism și iresponsabilitate la adresa unora dintre membrii săi, Comisia Europeană condusă de Jacques Santer s-a văzut silită să demisioneze în bloc. A fost acestă decizie de demisionare în bloc singura și cea mai bună variant a Comisiei Santer? Răspunsul la această întrebare se poate găsi în revista Evenimentul Istoric disponibilă acum la punctele de difuzare a presei sau online pe www.agoramag.ro

Un alt subiect interesant expus în acest număr al revistei face referire la „Complotul Generalilor” pentru arestarea lui Ceaușescu în 1983 şi rolul sovieticilor.

Divergențele dintre București și Moscova au cunoscut un curs ascendent după retragerea trupelor sovietice din România în anul 1958. Opoziția țării noastre la planurile de integrare economică în cadrul CAER, solicitarea de retragere a consilierilor sovietici din Ministerul Afacerilor Interne, intensificarea relațiilor economice, politice și culturale cu Occidentul, votul diferit al României în cadrul Adunării Generale a ONU, reținerea față de unele măsuri de integrare a forțelor militare din cadrul Pactului de la Varșovia au generat o stare de nemulțumire a conducerii U.R.S.S. față de liderii români.

Atitudinea fermă a lui Nicolae Ceaușescu, de condamnare a intervenției militare din Cehoslovacia, din august 1968, a dus la paroxism această nemulțumire și a determinat Kremlinul să inițieze o serie de acțiuni menite să readucă România în rândul statelor docile, care nu-și permiteau opinii proprii în cadrul blocului socialist.

Aceste măsuri acopereau o plajă largă de domenii: de la presiuni de natură militară (în toamna anului 1968), la demersuri diplomatice, de la presiuni economice, la gesturi și acțiuni simbolice în plan cultural-istoric. Pe de altă parte, Ceaușescu a alternat cu multă chibzuială gesturile de independență și acțiunile de frondă cu mici concesii, cu declarații liniștitoare, de fidelitate față de „cauza socialismului în lume”, încercând să mențină relațiile româno-sovietice la o temperatură normală. Această tactică fusese, desigur, descifrată atât de sovietici, cât și de occidentali, după cum o arată o analiză a C.I.A. din 5 iunie 1976, în care se menționa: „Făcând o concesie clară, Ceaușescu a declarat că România nu are dispute teritoriale sau de altă natură cu Uniunea Sovietică sau cu alte state vecine.

Care era dorința Kremlinului pentru păstrarea unui dialog mult mai maleabil aflați din noul număr al revistei Evenimentul Istoric, acum la punctele de difuzare a presei sau online pe www.agoramag.ro

Dacă vrei să colecționezi Evenimentul Istoric, cea mai mare revistă de istorie din România ce conține 124 de pagini, te invităm să te abonezi!

Poți opta pentru un abonament în varianta print sau poți să te bucuri de versiunea online a revistei, direct pe tableta, computerul sau telefonul tău. În plus economisești bani şi primeşti revista la tine acasă!

Registration

Aici iti poti reseta parola