Online

Acum 50 de ani se lansa misiunea Apollo 11. Destinaţia: Luna

 Marina Constantinoiu
Acum 50 de ani se lansa misiunea Apollo 11. Destinaţia: Luna

Apollo a fost un proiect revoluţionar dezvoltat de Agenţia spaţială americană (U.S. National Aeronautics and Space Administration - NASA) în anii 1960 şi 1970, graţie căruia oamenii au reuşit pentru prima dată să ajungă pe Lună.

Se întâmpla exact acum 50 de ani: la 16 iulie 1969, trei astronauţi americani decolau spre Lună, din Florida, Statele Unite ale Americii.

Doi dintre ei se vor afla marţi în acelaşi loc, pentru a marca lansarea misiunii lor, Apollo 11, acum jumătate de secol.

Echipajului i-a luat patru zile pentru a ajunge pe Lună. Modulul lunar Eagle, cu Neil Armstrong şi Buzz Aldrin la bord, a aselenizat la 20 iulie 1969, ora 20:17 GMT, iar Armstrong a ieşit după câteva ore, punând piciorul pe Lună la ora 02:56 GMT, la 21 iulie 1969.

O imagine în mărime naturală a rachetei care i-a transportat pe astronauţii americani pe Lună în urmă cu 50 de ani va fi proiectată, timp trei nopţi în această săptămână pe faţada Monumentului Washington, în cadrul evenimentelor care marchează momentul istoric al aselenizării.

Michael Collins a fost singurul care a rămas pe orbita lunară în capsula principală, Columbia, singurul mijloc de transport pentru a reveni pe Terra, reaminteşte 7sur7.be.

Proiect revoluţionar

Apollo a fost un proiect revoluţionar dezvoltat de Agenţia spaţială americană (U.S. National Aeronautics and Space Administration - NASA) în anii 1960 şi 1970, graţie căruia oamenii au reuşit pentru prima dată să ajungă pe Lună, relatează britannica.com.

În mai 1961, preşedintele John F. Kennedy a angajat Statele Unite într-un program care avea ca scop transportarea unor echipaje de astronauţi pe Lună până în 1970.

Selectarea metodologiei - din mai multe tehnici concurente - care permitea aselenizarea şi revenirea astronauţilor pe Terra a fost efectuată doar după realizarea ulterioară a unor studii complexe.

Trei metode au fost avute în vedere

În cazul ascensiunii directe, un vehicul ar fi trebuit să fie lansat de pe Terra, să se plaseze pe Lună şi apoi să se întoarcă pe Pământ.

Însă racheta propusă pentru o astfel de misiune, Nova, nu putea fi realizată până în 1970.

În al doilea scenariu, cel al unei conectări pe orbita Terrei, un vehicul care transporta echipajul ar fi trebuit să se conecteze pe orbită cu o unitate de propulsie care ar fi urmat să transporte suficient carburant pentru a asigura călătoria spre Lună. Totuşi, această metodă ar fi necesitat două lansări separate.

În cadrul metodei ce a fost selectată în cele din urmă, care presupunea o conectare pe orbita lunară, un puternic vehicul lansator (racheta Saturn V) a plasat o navă spaţială de 50 de tone pe o traiectorie lunară.

Acea navă spaţială avea trei părţi: Modulul de comandă (CM), conic, care transporta trei astronauţi; Modulul de Serviciu (SM), ataşat de spatele CM, transporta carburantul şi sistemul de alimentare cu energie, formând împreună cu CM o structură comună - Modulul Comandă / Serviciu (CSM); Conectat în faţa CSM s-a aflat Modulul Lunar (LM).

Un astronaut a rămas în CSM – Michael Collins -, în timp ce ceilalţi doi au coborât pe suprafaţa Lunii la bordul LM.

LM avea o treaptă descendentă şi o treaptă ascendentă. Treapta descendentă a rămas pe Lună, iar astronauţii au revenit la bordul CSM cu treapta ascendentă, care a fost apoi abandonată pe o orbită lunară.

LM a fost pilotat doar în vidul spaţial, aşadar consideraţiile de ordin aerodinamic nu i-au afectat designul (de aceea, LM a fost denumit prima navă spaţială "adevărată").

Evenimente aniversare

Agenţia spaţială americană NASA organizează de-a lungul întregii săptămâni o serie de evenimente care să reamintească isprava celor trei.

ComandantulArmstrong a murit în 2012, dar cei doi coechipieri, în vârstă de 89 şi 88 de ani, se vor afla la ora exactă a decolării rachetei lor, marţi, 09:32, la centrul spaţial Kennedy, zona 39A, pentru lansarea festivităţilor.

Misiunile fără astronauţi realizate pentru a testa sistemul Apollo şi racheta Saturn au început în februarie 1966.

Primul zbor Apollo cu astronauţi la bord a fost întârziat de un accident tragic - un incendiu care a izbucnit la bordul vehiculului spaţial Apollo 1, în timpul unei repetiţii la sol, pe 27 ianuarie 1967, în urma căruia astronauţii Virgil Grissom, Edward White şi Roger Chaffee au murit.

NASA a reacţionat amânând programul lunar pentru a opera o serie de modificări: nu a mai folosit oxigen pur la lansare şi a înlocuit trapa din interiorul CM cu un model de trapă care putea fi deschisă mult mai repede.

În octombrie 1968, în urma mai multor zboruri pe orbita terestră fără echipaje umane, misiunea Apollo 7 a realizat 163 de survolări orbitale ale Terrei având la bord un echipaj compus din trei astronauţi.

Apollo 8 a realizat primul pas din programul de explorare lunară cu astronauţi: de pe orbita terestră, vehiculul a fost trimis pe o traiectorie lunară, a realizat o orbită lunară şi s-a întors pe Terra în condiţii de siguranţă.

Apollo 9 a realizat o misiune prelungită pe orbita Terrei, pentru a testa funcţionarea LM.

Apollo 10 a zburat pe orbita lunară şi a testat LM la o altitudine de 15,2 kilometri deasupra suprafeţei Lunii.

Misiunea Apollo 11, realizată în iulie 1969, a reprezentat apogeul procedurii "pas-cu-pas" selectată de NASA, realizând prima aselenizare a unor oameni.

La 20 iulie 1969, Neil Armstrong şi, apoi, Edwin "Buzz" Aldrin au devenit primii oameni care au păşit pe suprafaţa Lunii.

Înfruntarea adevărului

Ştiam cu toţii că dacă nu reuşeau să redecoleze, dintr-un motiv oarecare, nu aş fi putut face nimic. Columbia nu avea niciun tren de aterizare. Nu aş fi putut coborî pentru a-i salva”, a declarat Michael Collins anul acesta în mai, la New York, cu ocazia unuia dintre numeroasele evenimente la care fostul astronaut a participat în ultimele luni.

La exact 50 de ani de la lansarea misiunii Apollo 11, în data de 16 iulie 1969, Luna va oferi marţi spectacolul unei eclipse parţiale care va putea fi admirată din majoritatea regiunilor Terrei, inclusiv România.

Eclipsa parţială va începe la ora 20:01 GMT şi va atinge faza maximă la ora 21:30 GMT.

CREDIT FOTO: nasa.gov

 

Inapoi la articole
CAPITAL
ANIMALZOO
DOCTORUL ZILEI
EVZ MONDEN
Citește în continuare pe EVZ Istoric