A primit cadou o coroană de aur la 1000 de ani de la moarte

 

Sfântul Venceslau, sau Vaclav, s-a născut în 908, urcându-se pe tronul ducal al Boemiei la anul 922. A fost ucis de propriul său frate, instigat de mama lor, Drahomira, la 28 septembrie 929.

Rămăşiţele sale au fost duse la Praga şi păstrate ca nişte relicve sfinte, în capela Vacav a Catedralei Sfântul Vitus.

De la anul 1347 coroana regală a Boemiei a fost păstrată în aceeaşi capelă, unde era închisă cu şapte lacăte. La festivităţi naţionale şi religioase coroana era pusă pe craniul sfântului. La proclamarea unui nou rege boem, coroana era „împrumutată”, cu ceremonie, de la sfânt şi restituită în aceeași seară.

La 28 septembrie 1929 s-a comemorat în Cehoslovacia împlinirea a 1000 de ani de la moartea sfântului, iar cehii din Satele Unite au donat cu această ocazie o nouă coroană dc aur, Sfântului Vaclav.

Genealogia

Venceslau a fost fiul lui Vratislau I, Duce al Boemiei din dinastia Přemyslid. Bunicul său, Borivoj I al Boemiei, a fost convertit de către Sfinții Chiril și Metodiu.

Mama sa, Drahomira, a fost fiica șefului de trib păgân al havolanilor, dar a fost botezată cu ocazia căsătoriei sale. Bunica sa paternă, Ludmila de Boemia, a supravegheat educația lui până când Venceslau a fost trimis, la o vârstă fragedă, la colegiul de la Budweis.

În 921, când Venceslau avea treisprezece ani, tatăl său a murit, iar bunica lui a devenit regentă. Geloasă pe influenta pe care Ludmila o exercita asupra lui Venceslau, Drahomira a aranjat să fie omorâtă. Ludmila se afla la castelul Tetin din apropiere de Beroun atunci când a fost asasinată la 15 septembrie 921. Se spune că ar fi fost ștrangulată cu propriul ei voal. Ea a fost înmormântată mai întâi în Biserica Sf. Mihail din Tetin, dar rămășițele sale pământești au fost mutate ulterior, probabil de către Venceslau, în Biserica Sfântul Gheorghe din Praga, care fusese construită de tatăl lui.

Drahomira și-a asumat apoi rolul de regentă și a luat imediat măsuri împotriva creștinilor. Când Venceslau a preluat conducerea țării, a plasat ducatul sub protecția Germaniei, a adus preoți germani și a favorizat ritul latin în locul celui slavon, care căzuse în desuetudine în multe locuri din lipsă de preoți.

Asasinatul

Pentru a preveni conflictele dintre el și fratele său mai mic, Boleslau, cei doi și-au împărțit țara.

Însă, un grup de nobili, aliat Boleslau, a complotat să-l asasineze pe Venceslau. Boleslau l-a invitat pe Venceslau la sărbătoarea Sfinților Cosma și Damian de la Stara Boleslav, iar trei dintre tovarășii lui Boleslau, Tira, Česta, și Hněvsa, au tăbărât asupra ducelui și l-au înjunghiat mortal. Ducele a căzut, iar Boleslau l-a străpuns cu lancea.

Potrivit lui Cosma din Praga, unul dintre fiii lui Boleslau s-a născut în ziua morții lui Venceslau și, din cauza circumstanțelor de rău augur ale nașterii sale, copilul a fost numit Strachkvas, ceea are înseamnă „sărbătoare groaznică”.

Venceslau a fost considerat martir și sfânt imediat după moartea lui, când un cult al lui s-a format în Boemia și în Anglia.Câteva secole mai târziu, legenda a fost susținută ca fapt de către Papa Pius al II-lea.

Deși Venceslau a fost, în timpul vieții sale, doar un duce, împăratul Sfântului Imperiu Roman , Otto I „i-a conferit postum titlul și demnitatea regală” și de aceea, în legendă și în cântece, el este menționat un „rege”

Imnul Sf. Venceslau sau „Corala Sfântului Venceslau” este unul dintre cele mai vechi cântece cehe cunoscute în istorie. Originea sa datează din secolul al XII-lea și este încă unul din cele mai populare cântece religioase.

În 1918, în perioada formării statului cehoslovac, acest cântec a fost propus ca una dintre alegerile posibile pentru imnul național. Începând din anul 2000, ziua de sărbătorire a Sfântului Venceslau (28 septembrie) este sărbătoare publică în Republica Cehă, celebrată ca Ziua Suveranității Cehe.

 

Parteneri