Potrivit Daily News Egypt, cercetătorii din cadrul unei echipe mixte, dominicano-egiptene, au descoperit strania mumie în timp ce efectuau cercetări la 16 morminte săpate în stâncă. Această formă de înhumare a fost caracteristică perioadei greco-romane a civilizației egiptene.
Fabricată din foiță de aur, amuleta în formă de limbă a fost plasată în gura decedatului pentru a se asigura că acesta va putea vorbi pe lumea cealaltă, se arată într-un comunicat al Ministerului egiptean al Antichităților și Turismului.
Dacă un mort se întâlnea cu Osiris, zeu al lumii subpământene, în domeniul acestuia, ar fi trebuit să aibă un mijloc de a vorbi, notează Owen Jarus pentru Live Science.
Echipa de cercetători nu este sigură dacă persoana răposată avea un defect de vorbire în timpul vieții și nici nu are o explicație clară pentru ce limba artificială era făcută din aur.
În comunicat, arheologul șef Kathleen Martinez, de la Universitatea din Santo Domingo afirmă că două dintre cele mai importante mumii descoperite în sit erau învelite în mai multe straturi de papirus aurite.
Una dintre mumii avea decorațiuni aurite reprezentându-l pe Osiris, în timp ce alta purta o coroană cu coarne, cu un șarpe cobra lipit de bentiță și un colier cu un șoim, simbolul zeului Horus.
Cercetătorii au descoperit și rămășițe ale unor suluri de papirus îngropate alături de mumii.
Ptolemeu al II-lea, fiul lui Ptolemeu I, generalul lui Alexandru cel Mare, a întemeiat Taposiris Magna către anul 280 î.Hr. În traducere, numele orașului înseamnă „Marele mormânt al lui Osiris”.
Potrivit tradiției egiptene, aici ar fi fost înmormântat trupul zeului, sau măcar o parte din el.
Între zidurile orașului Taposiris Magna se găsesc mai multe temple dedicate lui Osiris și Isis, cea din urmă fiind o zeiță vindecătoare care era sora și soția celui dintâi.
Templul în care cercetătorii au descoperit mumia cu limbă de aur figura printre siturile religioase ridicate în cinstea zeului infernului.
Printre alte descoperiri recente importante făcute de Martinez și echipa ei se numără masca funerară aproape intactă a unei femei, statui înfățișând persoane înhumate în sit și opt măști din marmură datând din epocile greacă și romană.
De asemenea, la Taposiris Magna a fost descoperită și o ascunzătoare cu monezi gravate cu chipul Cleopatrei, ceea ce dovedește că egiptenii foloseau templele în timpul domniei acesteia (51-30 î.Hr.).
Potrivit comunicatului, statuile reprezentând persoanele îngropate erau bine conservate. Arheologii puteau să distingă bine coafurile, coifurile și trăsăturile lor faciale.
Deși cercetătorii nu pot spune cu siguranță când au murit aceste persoane, se crede că ele au trăit în timpul dinastiei Ptolemaice (304-30 î.Hr.) sau în timpul stăpânirii romane, care a început odată cu moartea Cleopatrei, în 30 î.Hr.
