Ciuma a făcut ravagii printre oameni timp de mii de ani. În secolul al XIV-lea, flagelul a ucis jumătate din populația Europei.
Însă oamenii de știință cunoșteau foarte puține date despre originea bolii și evoluția sa în timp.
Bărbatul în chestiune, botezat RV 2039, avea în jur de 20 de ani. Scheletul său a fost descoperit la sfârșitul secolului al XIX-lea, însă apoi a dispărut pentru a fi redescoperit în 2011.
Rămășițele sale prezintă bacteria Yersinia Pestis, potrivit cercetărilor al căror rezultat a fost publicat în revista Cell Reports.
„Analizele tulpinei pe care am identificat-o arată că Y. Pestis a evoluat mai devreme decât credeam”, a declarat pentru AFP Ben Krause-Kyora, de la Universitatea din Kiel.
Potrivit oamenilor de știință, această tulpină face parte dintr-o descendență apărută acum aproximativ 7.000 de ani, adică cu 2.000 de ani mai devreme decât se stabilise inițial.
Descoperirea acestei bacterii „a fost cu adevărat o surpriză”, a subliniat Krause-Kyora.
Echipa de cercetători dorea inițial să stabilească o eventuală legătură de rudenie între acest bărbat și alte trei persoane găsite în același loc, când au făcut descoperirea.
Yersinia Pestis a fost cea care l-a ucis probabil pe individ, deși cercetătorii cred că boala a avut o evoluție lentă. El prezenta în momentul morții niveluri înalte ale bacteriei în sânge, fapt care a fost asociat cu infecții mai puțin agresive la rozători.
Persoanele din jurul lui nu au contractat boala, ceea ce pare să arate că nu a fost infectat cu ciumă pulmonară, o formă foarte contagioasă de ciumă.
RV 2039 a fost cu siguranță infectat în urma mușcăturii unui rozător, cred oamenii de știință. Bacteriei descoperite îi lipsesc genele cheie.
Această versiune veche este mai puțin contagioasă și mortală decât versiunea medievală.
Tulpina cea mai recentă a ciumei, care putea fi transmisă de purici acum circa 3.800 de ani, când orașele cu mai mult de 10.000 de persoane au început să se formeze.
Densitatea crescândă a populației a provocat probabil evoluția bacteriei.
Refacerea istoriei Yersinia Pestis ar putea contribui la înțelegerea modului în care Omul însuși a evoluat pentru a se apăra, spune Ben Krause-Kyora:
„Suntem foarte interesați de viitoarele studii privind modul în care aceste boli infecțioase vechi au influențat sistemul nostru imunitar actual.”
