În pictura, realizată în urmă cu 45.500 de ani pe teritoriul Indoneziei de azi, este reprezentat, în mărime natural, un porc mistreţ.
Descoperirea este descrisă în ediţia de miercuri a revistei Science Advances şi reprezintă totodată cea mai veche dovadă a prezenţei umane în regiune.
Unul dintre autorii articolului, Maxime Aubert, de la Universitatea Griffith din Australia, a declarat că pictura a fost descoperită pe insula Sulawesi în 2017 de Basran Burhan, un student doctorand, în cadrul săpăturilor arheologice pe care echipa din care făcea parte le realiza împreună cu autorităţile indoneziene.
Grota Leang Tedongnge este situată într-o vale izolată, înconjurată de stânci calcaroase abrupte şi la distanţă de o oră de mers faţă de cea mai apropiată şosea.
Accesul se poate face doar în perioadele secetoase din cauza viiturilor care se produc în anotimpul ploios.
Membri ai comunităţii izolate Bugis le-au spus cercetătorilor din echipă că este pentru prima dată când sunt vizitaţi de occidentali.
Măsurând 54 de centimetri în înălţime şi 1,36 metri lăţime, această pictură a unui porc de Celebes a fost realizată cu ajutorul unui pigment de ocru roşu închis.
Porcul este reprezentat cu o coamă de păr zburlit, precum şi cu o pereche de excrescenţe faciale care seamănă cu nişte colţi, tipic exemplarelor adulte mascule ale speciei.
Conturul a două mâini se poate vedea deasupra părţii din spate a animalului ce pare că priveşte înspre alţi doi porci care nu s-au păstrat decât parţial.
Întregul ansamblu dă impresia reprezentării unei scene narative.
„Mistreţul pare să observe o luptă sau o interacţiune socială între alţi doi porci”, a declarat unul dintre autorii studiului, Adam Brumm, potrivit Agerpres.
Hominizii au vânat porci de Celebes pe insula Sulawesi timp de zeci de mii de ani, iar aceste animale sunt deseori reprezentate în arta preistorică a regiunii, în special cea din epoca glaciară.
Maxime Aubert, specialist în datare, a identificat un depozit de calcit care s-a format deasupra frescei, după care a folosit o metodă de datare pe bază de uraniu pentru a ajunge la concluzia că depozitul are o vechime de 45.500 de ani.
Fresca este aşadar cel puţin la fel de veche, ‘„dar ar putea fi şi mai veche întrucât metoda pe care o utilizăm nu datează decât calcitul de deasupra”, a explicat cercetătorul.
„Oamenii care au realizat-o erau complet moderni, asemenea nouă, deţineau toate abilităţile şi toate instrumentele pentru a realiza orice fel de pictură doreau”, a mai adăugat cercetătorul.
Anterior, cea mai veche pictură rupestră cunoscută a fost descoperită de aceeaşi echipă, tot pe insula Sulawesi.
Reprezenta un grup de personaje jumătate om, jumătate animal, aflate la vânătoare de mamifere şi s-a dovedit a avea o vechime de cel puţin 43.900 de ani.
Desenele descoperite în peşteri precum aceasta permit de asemenea îmbogăţirea cunoştinţelor despre migraţiile umane din vechime.
Ştim că oamenii au ajuns în Australia cu circa 65.000 de ani în urmă şi că probabil au traversat mai întâi arhipelagul indonezian oriental Wallacea, din care face parte şi Sulawesi.
Situl arheologic reprezintă astfel dovada cea mai veche a prezenţei umane în Wallacea, dar cercetătorii speră că săpături mai aprofundate ar putea dovedi o prezenţă mult mai veche în regiune, ceea ce ar face posibilă rezolvarea misterului populării Australiei.
Echipa de cercetători crede de asemenea că pictura a fost realizată de Homo sapiens şi nu de specii de hominizi care au dispărut precum denisovanii, însă nu pot afirma acest lucru cu certitudine.
Pentru a realiza conturul mâinilor, artiştii preistorici şi-au pus mâinile pe suprafaţa stâncoasă după ce au scuipat pigment pe deasupra.
Echipa speră totodată să poată extrage mostre de ADN din resturi de salivă.
