O cursă a companiei El Al, cu 58 de persoane la bord, a fost doborâtă de aviația bulgară în 1955. Motivele continuă să fie ținute la secret.
Sub influenţa mediului ieşan, Vasile Conta a fost naţionalist şi antisemit, pentru el universul se reduce la faptul ondulaţiunii…Sufletul şi religia nu există, scria Constantin Rădulescu Motru în 1932, sub titlul “Vocaţia filosofică a lui Vasile Conta”.
Liviu Rebreanu scria în România Literară de sâmbătă 16 aprilie 1932, sub titlul “Controlul străin”, despre “lupta înverşunată şi cam ruşionoasă ce se dă, de atâta vreme, în jurul de pe acum faimosului Monument al Infanterie”.
România a reprezentat, mai cu seamă în timpul lui Nicolae Ceaușescu, o voce distonantă în concertul țărilor Pactului de la Varșovia.
Născut la 3 aprilie 1893 în satul Dobrotinet, comuna Curtişoara, judeţul Olt, în familia unui plugar, Damian Stănoiu (foto) a fost o mare figură a scenei literare românești în perioada interbelică. Aventurier din fire, din 1913 până în 1927, a fost călugăr la mănăstirea Căldăruşani, unde se dusese „nu pentru a căuta sfinţi în viaţă sau împins de un surplus de credinţă”.
Capital
Profesorul botoşănean Eugeniu N. Giurgea publica în „România Nouă” din Chișinău,, pe 24 august 1918, articolul Portul Odessa și Basarabia:
Săptămânalul “Ideea Europeană, Socială, Critică, Artistică & Literară”, care susţinea pe frontispiciu că era urmaşa a “Noua revistă română”, se ocupa în numărul din 17 iunie 1923 cu situaţia tirajelor revistelor din Bucureşti cu numărul membrilor Societăţii Scriitorilor Români:
De-a lungul celor opt ani ai președinției sale (1993- 2001), Bill Clinton va avea numeroase întrevederi discrete cu istoricul Taylor Branch, laureat al Premiului Pulitzer.
Să fii fata lui Stalin este un blestem: chiar și după moartea tatălui, Svetlana nu va scăpa de umbra monstrului care i-a marcat copilăria.
Eugeniu N. Giurgea publica, în 1921, un studiu despre industria Basarabiei, din care revista Răsăritul, organ al Caselor Naţionale, spicuia la rubrica BASARABENE:
AnimalZoo
Se împlinesc aproape o sută de ani de când primele femei străine au fost forțate să devină sclave sexuale pentru Japonia imperială, cu specificația că acesta este un subiect tabu și în prezent în Extremul Orient al Asiei.
În timpul copilăriei petrecute în Anglia, Regina Maria a României l-a cunoscut pe cel care avea să devină premierul Marii Britanii.
În 1921 întreaga ţară aniversa o sută de ani de la moartea lui Tudor Vladimirescu, care potrivit unui mesaj al regelui Ferdinand “s-a ridicat în fruntea pandurilor olteni pentru apărarea poporului greu apăsat de vitrega ocârmuire seculară”.
Preşedintele Academiei Române, D. Onciul, citea, în şedinţa plenară din 25 mai 1921, o scrisoare primită de la Regele Ferdinand cu prilejul că “întreaga ţară sărbătoreşte anul acesta o sută de ani de la moartea lui Tudor Vladimirescu, care s-a ridicat în fruntea pandurilor olteni pentru apărarea poporului greu apăsat de vitrega ocârmuire seculară”.
O farsă mortală și documente ale spionajului american. Povestea începe cu un avion care decolează din Germania nazistă și cu spaimele unui om.
Doctorul Zilei
În Revista Funcţionarilor PUBLICI nr. 7-8 din iulie-august 1937 Ioan Gh. Popescu-Peioan, funcţionar în Ministerul Finanţelor, semna articolul “Cultura profesională şi cultura generală” în care dezbătea “problema culturii funcţionarului”, care “s-a discutat de multe ori”.
Revista săptămânală Răsăritul apărea în iunie 1921 o singură dată în acea lună, conţinând numerele 37-40, la preţul de 2,50, “pentru a nu ridica abonamentul revista apare lunar până ce se vor eftini condiţiunile de tipar”.
Liviu Rebreanu, în 1919, când apare volumul Calvarul, la Editura universală Alcalay, avea 34 de ani şi era considerat un scriitor modest, care publicase câteva volume de nuvele: Frământări (1912), Golanii şi Mărturisire (ambele în 1916), Răfuiala (1919). El şi-a catalogat Calvarul ca fiind o povestire, dar adăuga "dacă totuşi pe alocuri cartea pare un roman, de vină este numai viaţa - care, orice s-ar zice, este cel mai iscusit romancier din lume".
Suntem generația care are ocazia să trăiască un moment istoric: 100 de ani de la Marea Unire. Momentul în care toți care vorbeau și gândeau românește s-au găsit sub un singur stea, steagul României.
Președintele Uniunii Scriitorilor Laurențiu Ulici era găsit mort în dimineața zilei de 16 noiembrie 2000 într-o casă din localitatea Părău, județul Brașov.
EVZ Monden
Constituţia României a fost modificată în iulie 1917 introducându-se votul universal, egal, direct, secret şi obligatoriu pentru bărbaţii de peste 21 de ani. În 1914, când au avut loc ultimele alegeri înainte de război, erau înregistraţi doar 110.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Elizabeth Magie, adepta egalitarismului, s-ar răsuci în mormânt dacă ar vedea ce a ajuns Monopoly, jocul pe care ea l-a inventat.
„Cineva care se întâmpla a fi la Majestatea Sa (Kaiserul Wilhelm) în momentul în care România a declarat război și, de asemenea, când știrea despre declarația de război americană a fost cunoscută, m-a asigurat că, la cea dintâi veste, Kaiserul a intrat în cameră agitat, alb precum coala de hârtie, cu genunchii tremurând și a zis: Totul e pierdut, aș face mai bine dacă aș abdica imediat!”
Până după primul război mondial, cei crescuţi la şcoala socialismului lui Constantin Dobrogeanu Gherea aveau două idei clare în mintea lor.
În ziarul Universul din 17 februarie 1940 apărea o recenzie asupra lucrării “Principii şi probleme de contabilitate” de dr. Gh. Ciulei, publicată în 1939 la Bucureşti, în 200 de pagini şi la un preţ de 60 de lei.
Viața scriitorului japonez Yukio Mishima, pe adevăratul său nume Kimitake Hiraoka, este probabil chiar mai interesantă decât scrierile care i-au adus de trei ori nominalizarea la Premiul Nobel pentru literatură.
Puțini știu cum s-a ajuns la ideea organizării unui referendum. Poate dacă vă spun de plebiscit, o noțiune sinonimă, vi se aprinde un beculeț.
Arhivele naționale britanice au desecretizat în decembrie 2017 o serie de documente. Printre ele, un episod simpatic legat de „Doamna de Fier”.
Casa Albă nu l-a crezut. Astăzi comemorăm înăbușirea în sânge a manifestației din 1945 de solidaritate cu Majestatea Sa
Când istoricul Florian Banu ne-a transmis telegramele descoperite de domnia sa între documentele arhivate de Agenția Centrală de Informații (mai cunoscută după inițialele din engleză – CIA) primul impuls, după ce le-am lecturat, a fost să îl sun pe colegul și prietenul meu Florian Bichir și să îi spun că, uite, documentele declasificate de americani îmi susțin mie teoria că Regele Mihai nu a plecat din țară cu averile descrise în cărțile de istorie redactate înainte de 1989.
Arheologii au scos la iveală o secțiune dintr-o alee construită în vremea dacilor, pavată cu gresie și andezit aduse de la peste 50 de kilometri distanță, în urma săpăturilor efectuate în august la Sarmizegetusa Regia.
La 28 de ani de la Revoluție, evenimentele continuă să reprezinte o enigmă pentru români, mai ales pentru cei care și-au pierdut părinții, frații sau copiii.
În perioada comunistă bancurile erau cei mai buni prieteni ai omului de rând. Poate chiar singurii săi prieteni. Există adevărate studii despre rolul bancurilor în perioada de dictatură.
Un memorandum înaintat șefului CIA, în aprilie 1986, îi indica drept posibili conducători ai României pe Ion Iliescu și pe Constantin Olteanu, fost ministru al Apărării ceaușiste și fost primar al Bucureștiului
În ultimii ani, așa cum sublinia și academicianul Aurel Ioan Pop în numărul anterior al revistei, s-a creat un nou mit istoric care susține, nici mai mult nici mai puțin, că românii nu sunt urmașii romanilor, că nu își trag rădăcinile din daco-romani.
Pe 22 decembrie 1986, mai mulți experți s-au strâns în Washington pentru a discuta despre iminența unei crize în România. Moartea lui Nicolae Ceaușescu era considerată un motor al schimbării
CAPITAL
