Prima care a marcat evenimentul a fost Rusia, care a decis publicarea documentului original al pactului, semnat de miniștrii de Externe ai lui Iosif Stalin și Adolf Hitler.
Apariția actului a fost un priilej de noi dispute în interiorul Rusiei, între susținătorii autocrației de la Moscova și rivalii săi.
Comisia Europeană a dat o declarație tot pentru a marca evenimmentul: ” În fiecare an, la 23 august, comemorăm milioanele de victime ale tuturor regimurilor totalitare. În această zi, în 1939, Germania nazistă şi Uniunea Sovietică semnau Pactul Ribbentrop-Molotov, deschizând astfel un capitol întunecat din istoria europeană. O perioadă în care cetăţenii nici nu erau liberi să ia propriile decizii, nici nu aveau vreun cuvânt de spus pentru a influenţa deciziile politice. O Europă în care libertatea şi democraţia nu erau decât un vis. Zeci de milioane de victime au fost deportate, torturate şi ucise sub diferite regimuri totalitare din Europa. Această cruzime, lipsa libertăţii şi încălcarea drepturilor fundamentale în unele părţi din Europa au răpit mai multor generaţii de oameni şansa de a se bucura de libertate şi democraţie".
Interesant este că și ministerul român de Externe a semnat o declarație comună cu Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, în care se arată: ” Data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică şi Germania Nazistă care a declanşat Al Doilea Război Mondial şi a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferinţă. Pactul a conţinut protocolul secret care a împărţit Europa de Est în sfere de influenţă. De aceea, în această zi, proclamată de Parlamentul European ca Zi Europeană de Comemorare a Victimelor Regimurilor Totalitare, ne amintim de toţi cei ale căror morţi şi vieţi distruse au fost o consecinţă a crimelor comise în numele ideologiei naziste şi a celei staliniste.Durerea şi nedreptatea nu vor cădea în uitare niciodată. Noi ne vom aminti.”
