Autorităţi locale şi judeţene, alături de câteva zeci de localnici au comemorat, luni, în cadrul unui ceremonial militar şi religios, cele 86 de victime ale masacrului din 9 septembrie 1940, comis de armata hortystă care a ocupat Ardealul după Dictatul de la Viena.
Prima parte a manifestării a avut loc în cimitirul satului, la mormântul comun al celor 86 de martiri, numele acestora fiind citite de preotul satului, într-o slujbă de pomenire, informează sportusalajean.ro.
“Nouă, celor de azi, autorități locale și județene, ne revine datoria de comemora, la fiecare început de toamnă, eroii martir de la Treznea, Ip și celelalte localități din județ afectate de tragediile din septembrie 1940. Chiar dacă simbolice, gesturile noastre, precum o jerbă de flori, onorul militar, prezența la monumentele dedicate și cimitirele unde se odihnesc acești eroi martiri sunt o datorie de onoare pe care nu avem cum s-o încălcăm”, a precizat prefectul Florin Florian, în cuvântul susţinut cu acest prilej.
În toamna anului 1940, imediat după intrarea în vigoare a Dictatului de la Viena, care prevedea cedarea Ardealului de Nord către Ungaria horthystă, în mai multe localităţi din această parte a României trupele maghiare au ucis sute de români, printre cele mai cunoscute fiind masacrele de la Treznea, şi Ip, cu 157 de morţi, în noaptea de 13 spre 14 septembrie, relatează Radio România Actualități.
La 30 august 1940 se semnaseră, la Viena, documentele „arbitrajului” germano-italian (Dictatul de la Viena), prin care partea de nord a Transilvaniei (43.492 kmp şi 2.667.000 de locuitori, în majoritate români) era luată României şi cedată Ungariei horthyste.
După crimele din 8 septembrie 1940, când trupele armatei ungare au ucis 11 persoane în comuna Ciumărna, trupe maghiare aparținând batalionului 22 Grăniceri Debrețin aflat sub comanda locotenentului Akosi au intrat în comuna Treznea la 9 septembrie.
După ocuparea satului, unitățile maghiare au dezlănțuit măcelul rămas în istorie sub denumirea de “Masacrul de la Trăznea“.
Primele victime au fost copii aflați cu vitele la păscut. Cadavrele lor au fost descoperite pe izlazul comunal. Români și evrei au fost masacrați cu focuri de mitraliere, străpunși cu săbiile și baionetele, iar casele atacate cu grenade și incendiate.
În urma acestor incidente au murit 87 de români și 6 evrei.
Versiunea oficială dată publicităţii la Budapesta a fost aceea că trupele maghiare intrate în comuna Treznea au fost atacate cu focuri de armă de fiica preotului din localitate şi de alţi localnici.
Există însă dovezi care atestă că masacrul a fost premeditat, armata horthystă abătându-se din marşul său pentru a-i ataca pe românii din sat. Versiunea maghiară este infirmată şi de un general ungur, care a intervenit în ultimul moment, diminuând dimensiunea dezastrului şi mustrându-l pe locotenentul Ákosi, declarând textual: „Cum au putut ataca armata aceşti moşnegi, aceste femei şi aceşti copii din braţele mamelor? Trebuie să vă fie ruşine pentru ceea ce aţi făcut. Aceasta este o ruşine, care va rămâne înscrisă pe obrazul armatei maghiare.”
În fiecare an la 9 septembrie, sătenii din Treznea comemorează victimele acestui masacru la monumentul din localitate dedicat acestora.
Autorităţile locale şi judeţene şi reprezentanţi ai partidelor politice au depus acum jerbe de flori la cele două monumente din Treznea dedicate martirilor din septembrie 1940, din cimitir şi sat, ceremonialul de comemorare încheindu-se cu defilarea trupelor, pe acompaniamentul muzical asigurat de Fanfara Promenada din Zalău.
La Mormântul Martirilor au venit și în acest nu an oameni de cultură, istorici și mai ales la oameni simpli pentru a aprinde o lumânare, dar și pentru a trage atenția lumii ca astfel de crime nu trebuie să se mai repete.
Un eveniment comemorativ similar va avea loc joi şi în localitatea Ip, unde au fost ucişi 157 de oameni.
