315 ani de la înfiinţarea primului spital laic din Bucureşti şi din Ţara Românească

 

Se împlinesc 315 ani (1704) de la înfiinţarea Spitalului Colţea, primul spital laic din Bucureşti şi din Ţara Românească, funcţional şi azi.

Cel mai vechi spital din București își leagă numele de cel al Spătarului Mihail Cantacuzino. El este cela care a pus bazele spitalului Colțea, la 14 decembrie 1704.

Fascinat de modelul italienesc de la “Ospedale di S. Lazzaro e Medicanti” din Veneția, care, la vremea aceea, era una dintre cele mai moderne instituții medicale din lume, Mihail Cantacuzino a comandat construirea unui așezământ de îngrijire a bolnavilor.

Modern

La acea vreme, Colțea era un spațiu de un remarcabil modernism, casă a primelor specializări medicale din România și loc binecuvântat, ai cărui angajați își făcuseră un obicei din a trata orice bolnav, fie el bogat ori sărac.

Mihai Cantacuzino, unul dintre cei șase fii ai mai celebrului Constantin, a fost spătar al Țării Românești la sfârșitul secolului al XVII-lea.

Înalt ca turnu’ Colţii

Celebrul turn al frumoasei clădiri era, la acea vreme, cea mai înaltă construcție din București. Într-atât de impunătoare încât prin urbe apăruse expresia ”înalt ca turnu’ Colții”.

Cantacuzino murea la scurt timp dar, 150 de ani mai târziu, în cinstea lui era ridicată o statuie care deține și ea, în zilele noastre, un record: este cea mai veche statuie din București.

Statuie

Statuia spătarului, ridicată din marmură de Carrara de sculptorul român de origine germană Karl Storck, străjuieste spitalul din 1869.

În anul 1739, Colțea a ars într-un incendiu, dar a renăscut din propria cenușă. Reconstrucția i se datorează Domnitorului Țării Românești, Constantin Mavrocordat.

Clădirile au fost refăcute în 1837-1842, respectiv 1888.

După ce a fost refăcută, instituția și-a extins activitatea, înființându-se noi secții și clinici.

Pentru femei şi bărbaţi

La înființarea sa, spitalul Colțea avea să figureze printre primele spitale din Europa, alături de “Charite” din Berlin și “Guy” din Londra, scrie easistent.ro.

La început, spitalul avea 24 de paturi: 12 pentru bărbați și 12 pentru femei, separați în două clădiri.

În pavilionul de barbați, îngrijitorii erau neapărat bărbați, iar în cel de femei, infirmierele erau tot femei.

Conform regulamentului spitalului, doctorul trebuia să îngrijească de pacienți, indiferent de starea lor socială.

Totodată, spitalul se obliga să asigure înmormântarea celor care mureau acolo.

Până pe la 1833, în Spitalul Colțea au profesat numai doctori străini.

Primul român a fost Ioan Serafim.

Personalităţi

La Spitalul Coltea a profesat și una dintre personalitățiile marcante ale medicinei secolului XIX, Nicolae Crețulescu. Acesta a înființat, în anul 1842, școala de mică chirurgie” prima școală de învățământ medical din Țara Românească.

Manualul de mică chirurgie” o notate a vremii, a fost scris de Nicolae Crețulescu și editat din banii Spitalului Colțea în anul 1844.

Tot aici s-au remarcat și alte personalități ale medicinei românești, printre care Carol Davilla, Victor Babeș, Nicolae Manolescu sau Amza Jianu.

Pentru că aici au fost chemați să profeseze cei mai buni medici ai vremurilor, instituția a ținut întotdeauna pasul cu cele mai noi descoperiri științifice din domeniu.

De aici au provenit și trei miniștri: Constantin Angelescu, Nicolae Crețulescu și Gheorghe Asachi.

Mulți dintre conducătorii spitalului au devenit, în timp, miniștri ai Sănătății”, mărturisea prof. dr. Nicolae Angelescu, chirurg și președinte al Fundației “Colțea”.