Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Bătălia de la Câmpul Pâinii. Cum au spălat muntenii onoarea oștirilor otomane cu sângele lor
Articole online

Bătălia de la Câmpul Pâinii. Cum au spălat muntenii onoarea oștirilor otomane cu sângele lor

Toți istoricii români și maghiari care scriu despre Bătălia de la Câmpul Pâinii evocă figura legendară a lui Pavel Chinezul (Pál Kinizsi), comitele Timișoarei. Puține sunt relatările despre dovada de eroism fără seamăn dată de oștenii munteni din tabăra otomană, care s-au lăsat măcelăriți până la unul în vreme ce puternicii lor aliați fugeau mișelește de pe câmpul de luptă.

 

Târâți într-un război care nu era al lor

După înfrângerea de la Vaslui, Mahomed al II-lea încearcă să-și consolideze influența în Țara Românească și să determine Transilvania și regatul ungar să renunțe la orice ingerință la sud și est de Carpați. În vara anului 1479, voievodul Transilvaniei, Ștefan Báthory, începe să primească informații de la spionii sași, Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, și fostul domn al Țării Românești Laiotă Basarab despre o iminentă campanie otomană în Transilvania. Treptat, informațiile încep să se adeverească.

Incursiunea de pradă a turcilor

În toamnă, turcii înaintează, se pare, pe traseul Jiu, Gilort, Novaci, trecând peste Carpați pe la Obârșia Lotrului și coborând pe Valea Sebeșului, împreună cu trupele domnitorului Țării Românești, Țepeluș, de unde au înaintat pe direcția SibiuSebeș până au ajuns la Orăștie. De voie de nevoie, Țepeluș a fost nevoit să-și urmeze stăpânii. E drept, era și în interesul lui, pentru că în Transilvania se aflau doi pretendenți la domnia Țării Românești- Basarab Laiotă și Udriște pe care ar fi vrut să-i elimine. De la Orăștie, otomanii conduși de Isa-bey și Ali-bey întreprind o serie de raiduri de jaf spre Alba Iulia, distrugând ce nu puteau lua cu ei și răpind femei și copii. Mihaloglu Iskender-bey pârjolește teritoriul dintre Sebeș și Orăștie, devastând așezările sășești. Mulțumiți de pradă, otomanii plănuiesc să se retragă în Țara Românească, mulțumiți de lecția pe care au dat-o creștinilor. Ștefan Báthory acceptase, însă, în mod deliberat cumplita urgie abătută asupra populației, în speranța că prada va încetini mișcarea trupelor otomane. Voievodul Transilvaniei își adună trupele în cetatea Alba Iulia și cere ajutor din partea comitelui de Timiș, Pavelul Chinezul și al despotului sârb, Dmitar Jakši. Trupele lui Bathory își ridică tabăra pe marginea deluroasă ce împrejmuiește Câmpul Pâinii, numită de atunci Tăbărâște. Turcii se opresc la Șibot încrezători într-o izbândă. Creștinii se pot bizui pe aproximativ 25.000 de oameni, otomanii sunt 15.000, însoțiți și de cei 1.000-2.000 de ostași ai lui Basarab al IV-lea cel Tânăr (Țepeluș).

Desfășurarea luptei

Pe prima linie a frontului creștin se aflau în drepta sașii comandați de judele Sibiului Georg Hecht și cavaleria ușoară comandată de Dmitar Jakši. În centru era așezată cavaleria transilvăneană sub comanda voievodului Báthory, iar în stânga Paul Chinezul cu cavaleria grea regală și secuii sub comanada lui Anton Kendy. Pe flancul stâng al celei de-a doua linii, în spatele secuilor, se aflau trupe regatului Ungariei, iar pe flancul drept, în spatele sașilor, se găsea un grup de circa 2.000 de munteni în armuri sub comanda lui Laiotă Basarab.

Comandanții otomani au așezat, în centru, pedestrimea munteană a lui Țepeluș, în spatele cărora se afla liderul otoman, Isa-bey cu cavaleria grea. Pe flancuri au fost așezate trupele conduse de Bali-beyși Ali-bey. Lupta a fost declanșată de trupele sașilor, din rândurile cărora a apărut un voinic care l-a ucis pe luptătorul otoman care-i sfidase pe conducătorii creștinilor. Muntenii lui Laiotă Basarab au atacat și ei flancul drept al otomanilor. A urmat atacul în centru, cu cavaleria condusă de voievodul transilvănean, al cărui efect imediat a fost dispersarea unităților muntene care au suferit pierderi grele. Báthory a căzut de pe cal și otomanii erau gata să pună mâna pe el. Intervenția unui oștean pe nume Antal Nagy l-a salvat însă pe principe.

Eroi fără cauză

Cavaleria transilvăneană a înaintat până la cea de-a doua linie, unde se afla și liderul otoman. Intervenția rezervelor lui Bali-bey din dreapta a creat o superioritate otomană în centru, trupele lui Báthory fiind în pericol de încercuire. Din fericire însă, pentru creștini, liderul otoman, Isa-bey, intră în luptă și este ucis, iar situația se mai echilibrează . De pe partea stângă, turcii așteptau atacul decisiv al lui Ali-bey, dar acesta refuză să intervină. „Dar, când Ali-bey a văzut că alaiul necredinciosului și răufăcătorului Pavel cneazul este asemenea unui munte … și că achingii obosiți și neorânduiți nu sunt în stare să se ciocnească cu ei, nu s-a luptat cu dușmanul său, pentru a se măsura cu el, ci făcând ca și când și-ar fi dat mâna, s-a retras de pe câmpul de bătălie și a plecat …. După retragerea și plecarea lui Ali-bey, împreună cu alaiul său și după ce banul Bedruș a isprăvit cu Isa-bey, cneazul Pavel și oastea transilvăneană au împresurat alaiul lui Bali-bey”, relatează cronicarul Semseddin.

Retragerea lui Ali-bey i-a permis lui Paul Chinezul, în fruntea aripii stângi, să intre în luptă atacându-i din flanc și din spate pe turcii care-l înconjuraseră pe Báthory. Turcii rezistă eroic câteva ore după care Bali-bey, ajuns la comanda armatei otomane, renunță la prăzi și ordonă retragerea spre munți. Ultima rezistență vine, paradoxal, din partea voinicilor lui Țepeluș. În spatele unei palisade improvizate, românii se apără cu îndârjire, aruncând o ploaie de sulițe împotriva celor care îi atacă. Până la urmă, e nevoie de intervenția cavaleriei grele a ungurilor. Muntenii sunt măcelăriți până la unul într-un război care nu e al lor. Mulți dintre fugarii otomani rătăciți au și ei aceeași soartă. Cei câțiva turci care au ajuns în munți au fost uciși de localnici.

Pavel, detaliu din grupul statuar Matei Corvinul

Turcii au evitat ani în șir incursiunile în Transilvania

Victoria creștinilor e completă. Nu atât de mare, însă, pentru că otomanii nu plănuiseră decât o expediție de jaf, e drept, de mari dimensiuni. A fost, totuși, cea mai mare incursiune în Transilvania a otomanilor din întregul secol. După bătălia de la Câmpul Pâinii, turcii otomani nu au atacat sudul Ungariei și Transilvania timp de mulți ani după aceea.

Adevărul despre Pavel Chinezul

În ciuda încercării unor istorici români de a acredita ipoteza unei origini românești a lui Pavel Chinezul, această varianta rămâne extrem de improbabilă. Voinicul despre care se spune că ar fi dansat bătuta ținând doi turci la subsuori și pe al treilea în dinți pare să fi fost mai degrabă de origine sârbă.

Material realizat de Ovidiu Drugă.

 

Registration

Aici iti poti reseta parola