Atentatele din 11 septembrie 2001 au lovit în simbolurile economice şi militare ale Americii. După acea dată, Washingtonul s-a văzut nevoit să-şi revizuiască strategia militară pentru noul război cu un inamic nevăzut. Dar a avut nevoie de 10 ani pentru a-l găsi şi ucide pe creierul acestor atacuri, Osama bin Laden, în mai 2011.
La 11 septembrie 2001, două avioane au lovit World Trade Center la New York, unul Pentagonul la Washington, iar cel de-al patrulea viza, probabil, Capitoliul. După intervenţia pasagerilor, ultimul avion s-a prăbuşit pe un câmp din Pennsylvania.
Turnurile gemene ale World Trade Center, cei mai înalţi zgârie-nori din New York, au fost lovite la un interval de câteva minute de două dintre avioanele deturnate.
Primul aparat, un Boeing 767 al companiei American Airlines, având 92 de persoane la bord, dintre care cinci terorişti, a lovit primul turn la ora locală 8:46 (15:46 ora României), distrugând etajele superioare ale clădirii.
După aproximativ 20 de minute, al doilea Boeing 767, aparţinând companiei United Airlines şi având 65 de persoane la bord, dintre care cinci terorişti, a lovit cel de-al doilea turn al World Trade Center. Evenimentul a fost transmis în direct de posturile de televiziune din întreaga lume, inclusiv la noi.
La ora locală 09:43 (16:43 ora României), un Boeing 757 al companiei American Airlines, cu 64 de persoane la bord, dintre care cinci terorişti, s-a prăbuşit peste Pentagon, provocând pagube însemnate la faţada vestică a clădirii Ministerului american al Apărării.
Un al patrulea aparat Boeing 757, al companiei United Airlines, care transporta 44 de persoane la bord, dintre care patru terorişti, s-a prăbuşit pe un câmp din Pennsylvania, în estul ţării.
Obiectivul precis al teroriştilor a rămas, până astăzi, necunoscut, la fel ca şi împrejurările exacte ale producerii catastrofei. Se pare că unii pasageri, informaţi prin telefonul mobil despre evenimentele din New York, i-au atacat pe terorişti.
Teroriștii au ales avioane care efectuau zboruri pe distanțe lungi și aveau rezervoarele pline de combustibil, pentru a provoca pagube cât mai mari.
Cele două turnuri ale World Trade Center s-au prăbuşit unul după celălalt, turnul sudic la ora locală 10:05 (17:05 ora României), iar cel nordic la 10:28 (17:28 ora României).
Sub dărâmături au fost prinse sute de persoane care nu putuseră fi evacuate şi mulţi salvatori, în timp ce întregul cartier Manhattan a fost acoperit de un nor de fum negru şi de praf.
Cetăţeni cu peste 90 de naţionalităţi au murit în atentatele din 2001, inclusiv de origine română.
O atrocitate care va rămâne timp de mulţi ani înscrisă în memoria colectivă şi care a servit drept catalizator pentru un război global, aparent nesfârşit, împotriva radicalismului islamic.
Trauma de atunci este încă prezentă în minţile supravieţuitorilor sau ale rudelor celor ucişi.
Dincolo de teorii ale conspiraţiei, anchete controversate sau semnificaţii malefice atribuite unor cifre, ziua atacurilor teroriste din septembrie 2001 de la New York rămâne în memoria colectivă prin dimensiunea umană a dezastrului care a impresionat mapamondul.
Iar teorii ale conspirației există încă. Încă există oameni care cred că totul a fost o acțiune planificată a guvernului american, un complot al Administrației Bush destinat să justifice invadarea Afganistanului și Irakului.
Cele mai multe teorii sustin că agenții americani, sau israelieni, au amplasat explozibil în turnurile World Trade Center și la Pentagon, înainte ca acestea să fie lovite de avioanele comandoului islamist.
Alții refuză să creadă că Bush ar fi putut ordona moartea propriilor cetățeni dar sunt de părere că acesta nu a făcut nimic pentru a împiedica atentatele în timp ce știa despre pregătirea lor, spre același scop de declanșa un război mult dorit.
Cartea francezului Thierry Meyssan L’effroyable imposture (Teribila impostură) reprezintă una dintre cele mai populare publicații despre atentate.
Un documentar foarte accesat pe YouTube, Loose Change, rezumă diferitele teorii care contestă teoria oficială a faptelor:
/p>
– Turnurile gemene din New York nu s-ar fi putut prăbuși de la un singur impact cu un avion de linie.
– Evoluția Wall Street înainte de atentate arată că unii brokeri fuseseră avertizați.
– Peste Pentagon a căzut o rachetă a armatei americane, nu un avion.
– Zborul 93 al United Airlines nu s-a prăbușit în Pennsylvania, ci a fost doborât în zbor.
Numeroase site-uri prezintă diversele versiuni despre ce a fost în acea zi de septembrie.
Dincolo de cele aproape 3.000 de persoane ucise și alte câteva mii rănite, new-york-ezii continuă să fie afectați de prăbușirea World Trade Center (WTC).
În luna august 2015, s-a stins din viaţă una dintre figurile emblematice ale tragediei: Marcy Borders. Ea a devenit cunoscută după ce a fost suprinsă într-o fotografie acoperită de praf, la scurt timp după ce a scăpat din atentate.
Femeia, numită „Dust Lady”, a murit de cancer la stomac, boală depistată în urmă cu un an înaintea morții.
Luis Alvarez, primul detectiv din cadrul Departamentului de Poliție de la New York care a ajuns la fața locului în urma evenimentelor de la 11 septembrie 2001, a murit în iunie la vârsta de 53 de ani de cancer.
Medicii l-au diagnosticat pe acesta cu cancer, cauzat cel mai probabil în urma expunerii la substanțe toxice în cele trei luni petrecute căutând supraviețuitori printre dărâmăturile de la World Trade Center.
Acesta a vorbit în fața Congresului Statelor Unite la începutul lunii iunie, unde a cerut extinderea compesației pentru cei care au suferit traume sau s-au imbolnăvit în urma atacurilor teroriste din septembrie 2001.
Michael Hingson se afla la etajul 78 în World Trade Center în dimineaţa zilei de 11 septembrie 2001.
Fiind nevăzător, bărbatul era însoţit peste tot de câinele său special antrenat pentru a-l ghida. În momentul impactului primului avion, labradorul Roselle, o femelă, dormea sub biroul său. Câinele l-a îndrumat imediat să coboare 78 de etaje şi să se salveze.
Câţiva ani mai târziu, Roselle s-a îmbolnăvit din cauza prafului şi fumului inhalat şi a murit.
După evenimente, însă, ea a primit cele mai valoroase decoraţii canine, atât în SUA, cât şi în alte ţări, inclusiv Medalia Dickin, oferită de Marea Britanie.
Jacquelin Febrillet avea 26 de ani și lucra la două străzi de WTC când avioanele deturnate de jihadiști au percutat turnurile gemene. În 2016, la 15 ani de la atentate, era diagnosticată cu un cancer cu metastaze. Singura explicație logică: norul de cenușă și particulele toxice în care a fost prinsă în ziua catastrofei.
Richard Fahrer, care are 37 de ani, a lucrat în Manhattan între 2001 și 2003. Acum 18 luni, după ce s-a plâns de dureri la stomac, i s-a detectat un cancer agresiv al colonului, care lovește în general în rândul bărbaților mai în vârstă și pentru care el nu avea nicio predispoziție.
Dincolo de cei 3000 de morți la fața locului, New York nu contenește să numere persoanele afectate de cancere și alte maladii grave, în special ale plămânilor, care au legătură cu norul toxic care a planat săptămâni întregi în sudul Manhattan-ului.
Zecile de mii de pompieri și de voluntari mobilizați la WTC au fost printre primii afectați: din 2011, un studiu publicat în The Lancet arăta că aceștia erau confruntați cu un risc crescut de a face cancer.
Circa 10.000 dintre ei au fost recenzați ca fiind bolnavi de cancer, de către WTC Health Program, un program federal de îngrijire rezervat celor care au scăpat din atentate.
Jaquelin Febrillet sau Richard Fahrer sunt oameni obișnuiți care se aflau în zonă când a fost atacul, o categorie de bolnavi care nu încetează să crească.
La finele lui iunie 2019, peste 21.000 erau înregistrați în programul de îngrijiri, de două ori mai mulți decât în iunie 2016.
Și dintre cei 21.000, circa 4.000 au fost diagnosticați cu un cancer, ba de prostată, ba de sân, ba de piele.
Studiile au arătat că rata de îmbolnăvire de cancer a crescut între 10 și 30% la persoanele expuse norului de cenușă.
David Prezant, medic-șef la pompierii new-york-ezi, este la originea studiilor de referință pe această temă.
Rata îmbolnăvirilor este în creștere în viitor, spune acesta, din cauza îmbătrânirii persoanelor expuse și a naturii anumitor cancere, cum ar fi cel de plămâni.
Donald Trump a ratificat la finele lui iulie o lege care amână pentru 2090 data-limită până la care vor putea fi depuse solicitări la un fond special federal de indemnizare.
Congresul SUA a recunoscut că va trebui asigurată ”o persoană care era bebeluș atunci, până la sfârșitul vieții”.
Nu au existat atacuri comparabile cu 11 septembrie.
Nimeni nu putea prevedea ceea ce avea să se întâmple cu miliardele de tone de materiale de construcție în combustie, timp de 90 de zile, care au eliberat în atmosferă cantități diverse de produse chimice, printre care dioxine, azbest și alte substanțe cancerigene.
Prioritatea era ca orașul să revină la normal, Bursa din New York s-a redeschis după câteva zile, dar oamenilor niciodată nu li s-a spus că li se putea întâmpla ceva.
Rămășițele a peste 1000 dintre victimele atentatelor nu au fost identificate.
"Este genul de eveniment care nu se va diminua din punct de vedere emoţional până când toţi cei în viaţă în momentul producerii atentatelor nu vor muri", a declarat Lary Sabato, directorul Centrului de Politici din cadrul Universităţii Virginia.
O nouă tehnică de analiză ADN este folosită pentru identificarea victimelor atacurilor teroriste. Metoda folosită de cercetătorii din New York se numește, de altfel ”Protocolul World Trade Center”.
Noua tehnică ADN folosită de laboratorul criminalistic din New York, cel mai mare din lume, a dat deja rezultate. S-au făcut progrese prin retestarea fragmentelor osoase pe care specialiștii le-au mai examinat în trecut, dar nu au avut succes.
