Primul oraş din Europa cu străzile iluminate electric permanent era din România

 

Dacă în urmă cu 162 de ani, la Bucureşti se introducea iluminatul public cu lămpi cu petrol lampant, iată că acum 135 de ani, la 12 noiembrie 1884, un alt oraş din România înregistra o premieră în materie de iluminat.

După ce Bucureştiul devenea primul oraş din lume iluminat cu lămpi cu petrol lampant, la o diferenţă de 27 de ani, în urma construirii centralei electrice de curent alternativ, una dintre primele de acest fel din Europa, Timişoara devenea primul oraş din Europa cu străzile iluminate electric permanent.

Au fost puse în funcţiune 731 de lămpi de iluminat electric pe străzile urbei, în lungime de 59 de kilometri, lămpile incandescente având filamentul de cărbune, scrie agerpres.ro.

Puncte luminoase

Lămpile incandescente cu filament din cărbune au iluminat un traseu stradal cu o lungime de 59 de km, o performanţă realizată în mai puţin de doi ani de către societatea Anglo-Austriacă „Bruch Electrical Company Ltd.”, cu sediul la Viena, scrie banatulazi.ro.

Pe timp de noapte, până şi cele mai înguste străduţe au devenit puncte luminoase pe harta oraşului, datorită lămpilor incandescente cu filamentul din cărbune, sporind protecţia dar şi confortul celor care se plimbau prin urbea de pe Bega la ore târzii.

Iată cum întâmpina presa vremii inaugurarea acestui eveniment: „Lumina lămpii electrice este puternică şi întrece de departe pe cea a flăcării cu gaz; lumina este de tot blândă, aproape identică cu luciul lunei, nu numai că nu conturbă vederea ochiului, ci şi o îndulceşte oarecum“. („Luminătorul“, nr. 76/22 sept. – 4 oct. 1884), mai scrie sursa citată.

Centrala electrică a fost folosită până în 1887 exclusiv pentru iluminat public, pentru ca după aceea să fie folosită şi pentru a furniza energie electrică particularilor.

Alte oraşe

Au urmat oraşele Caransebeş (1887), Craiova şi Sibiu (1896), Brăila şi Arad (1897), mai scrie sursa citată.

La Sinaia, în 1898, s-a pus în funcţiune o microhidrocentrală, care furniza curent electric necesar iluminatului oraşului şi Castelului Peleş, iar la Iaşi (1899) se dădea în exploatare o centrală cu trei grupuri generatoare de câte 285 kW fiecare, notează lucrarea „Istoria României în date” (Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003).

Istoric

În 1342 Timişoara avea să fie menţionată ca oraş.

Voievodul Iancu de Hunedoara a susţinut, în prima jumătate a secolului al XV-lea, dezvoltarea oraşului, a refăcut fortificaţiile vechii cetăţi (construită la începutul secolului al XIII-lea) şi a extins Castelul Huniazilor, notează lucrarea „Enciclopedia geografică a României” (Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2002).

Oraşul a fost cucerit de turci la 26 iulie 1552, fiind transformat, pentru 164 de ani, în reşedinţa paşalâcului Timişoara.

Oraşul s-a schimbat, având o universitate musulmană şi numeroase prăvălii, străzile au fost pavate cu lemn şi au fost construite băi turceşti, hanuri, şcoli etc.

La 12 octombrie 1716, garnizoana otomană a capitulat în faţa trupelor austriece comandate de Eugeniu de Savoya.

Pacea de la Passarowitz din 1718 a consfinţit pentru turci pierderea Banatului, Olteniei şi a unei părţi din Serbia.

Capitala Banatului

Oraşul Timişoara a devenit capitala Banatului Timişoarei şi ulterior a Comitatului Timişoara, administrat de austrieci ca domeniu al Coroanei habsburgice.

În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, la Timişoara au fost colonizate numeroase familii de şvabi.

În 1719, a început construcţia cazărmii Transilvania, care avea o lungime de 483 metri, fiind clădirea cea mai lungă din Europa acelor vremuri.

Cea mai impresionantă construcţie din secolul al XVIII-lea a fost noua cetate a Timişoarei.

În aceeaşi perioadă, a început construcţia şi dezvoltarea rapidă a industriei şi a fabricilor (de postavuri, piele, mătase, hârtie ş.a.).

Între 1727 şi 1760 au fost efectuate vaste lucrări de îndiguire şi canalizare a râului Bega, de desecare a zonelor mlăştinoase pentru a facilita extinderea oraşului.

În 1753 a fost înfiinţat primul teatru din Timişoara. Prin diploma lui Iosif al II-lea din 21 decembrie 1781 Timişoara a fost declarată „oraş regal liber”.

Dezvoltare

Dezvoltarea oraşului a continuat, în 1853 s-a introdus telegrafia, iar în 1857 – iluminatul public cu gaz.

Timişoara a fost legată în 1857 la reţeaua feroviară europeană.

În 1867 a luat fiinţă aici Societatea de tramvaie cu cai, în 1881 s-a instalat moderna reţea telefonică.

De asemenea, în 1899, la Timişoara a fost pus în funcţiune tramvaiul electric, înaintea multor oraşe mari din Europa.