Cătălin Pena

Școala în aer liber de acum două secole

 
Școala în aer liber de acum două secole

Dintre rarii oameni, care în prima parte a veacului al XVIII-lea se gândeau să-și dea odraslele la școală să învețe carte, majoritatea făcea parte din clasa negustorilor.

(citește mai mult)

Povestea fetei popii Lungu din mahalaua Stelea ajunsă vedetă de teatru la Paris

 
Povestea fetei popii Lungu din mahalaua Stelea ajunsă vedetă de teatru la Paris

În prima parte a secolului XIX, în Bucureștiul lui Grigore Ghica Vodă populația era înnebunită după arta dramatică. Veneau mereu trupe de teatru străine care dădeau reprezentații cu locurile de multă vreme arvunite. Ca să poată vedea piesele spectatorii dădeau adevărate lupte pentru ocuparea unei trepte de scară.

(citește mai mult)

Trecerea lui Aron Pumnul în Bucovina

 
Trecerea lui Aron Pumnul în Bucovina

Aron Pumnul s-a născut la 27 noiembrie 1818 în Cuciulata, aproape de Făgăraș, din părinți săraci. Și-a făcut studiile primare la Odorhei. În 1836 s-a dus la Blaj, pe atunci singura școală secundară românească din Transilvania, unde a făcut patru clase gimnaziale și una liceală (poetica). De acolo a plecat la Cluj, unde a terminat liceul.

(citește mai mult)

Chestiunea impozitelor din Transilvania înainte de răscoala lui Horia

 
Chestiunea impozitelor din Transilvania înainte de răscoala lui Horia

În 1744, un nobil ungur, Ștefan Daniel, înainta un memoriu Dietei din Sibiu în care atrăgea atenția asupra situației precare a locuitorilor din Transilvania, situație pe care el o atribuia administrației defectuoase.

(citește mai mult)

Din viața de student a lui Nicolae Iorga

 
Din viața de student a lui Nicolae Iorga

Nicolae Iorga a trecut examenul de bacalaureat în 1888 la Liceul Național din Iași, fiind primul pe Moldova, pentru că atunci toți absolvenții liceelor din Moldova dădeau bacalaureatul în fața comisiei din Iași.

(citește mai mult)

Nedreptățitul Vodă Ioniță Sandu Sturza

 
Nedreptățitul Vodă Ioniță Sandu Sturza

Directorul Arhivelor Statului din Iași, Alexandru Băleanu, publica, în Revista Arhivelor 1936-1937, studiul Două proteste ale lui Ioan Sandul Sturza Voievod, primul domn pământean al Moldovei, instalat în urma revoluției lui Tudor Vladimirescu.

(citește mai mult)

Originea proverbului „A da pielea popii”

 
Originea proverbului „A da pielea popii”

Gazeta săteanului din 5 februarie 1900 explica cititorilor că zicerea A da pielea popii nu înseamnă, cum cred mulți, că e vorba de pielea mortului, fiind vorba de cea a animalului care se jertfea:

(citește mai mult)

207 ani de când corupția ne-a lăsat fără Basarabia

 
207 ani de când corupția ne-a lăsat fără Basarabia

Pe 16 mai 1812, Imperiul Otoman ceda Rusiei teritoriul dintre Prut şi Nistru, un ținut, Basarabia, care nu îi aparţinea lui, ci Principatului vasal al Moldovei.

(citește mai mult)

Birurile plătite lui Mihai Viteazul, cum au fost ele aprobate în Dieta de la Alba Iulia

 
Birurile plătite lui Mihai Viteazul, cum au fost ele aprobate în Dieta de la Alba Iulia

Mihai Viteazul a convocat, ca stăpân al Transilvaniei, patru diete. Două la Alba Iulia, una la Brașov și alta la Sebeș. Ultima, care trebuia să aibă loc pe 1 septembrie 1600, nu s-a mai ținut deoarece nobilimea răsculată s-a dus la Turda pentru a pregăti bătălia de la Mirăslău.

(citește mai mult)

O campanie de presă dusă la Viena împotriva lui Vodă Mihail Sturza

 
O campanie de presă dusă la Viena împotriva lui Vodă Mihail Sturza

Mihail Sturza, ajuns la domnia țării Moldovei după Regulamentul Organic, în conducerea treburilor țării a avut de îndurat multe greutăți și o opoziție dârză din partea boierilor, își începe Mihai Popescu, subdirector al Arhivelor Statului, studiul Din viața de student al lui Constantin Hurmuzachi la Viena, publicat în Revista Arhivelor 1936-1937.

(citește mai mult)

Povestea Micaelei Ghiţescu, arestată de comuniști în „Lotul francez”

 
Povestea Micaelei Ghiţescu, arestată de comuniști în „Lotul francez”

Traducătoarea Micaela Ghiţescu a murit în noaptea de duminică spre luni, a anunţat sec conducerea revistei ''Memoria - revista gândirii arestate'', pe 14 mai când în România este Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, instituită prin Legea nr. 127/2017.

(citește mai mult)

Sosirea Regelui Alexandru al Serbiei în București pentru logodna cu principesa Marioara

 
Sosirea Regelui Alexandru al Serbiei în București pentru logodna cu principesa Marioara

Actualitatea publica, în nr.1 din 1922, un reportaj despre sosirea Regelui Alexandru al Serbiei la București, pe 20 februarie același an, pentru logodna cu principesa Marioara a României:

(citește mai mult)

Tulburările din Drăgășani între liberali și țărăniști. Maiorul Tătărăscu îi telegrafiază Regelui

 
Tulburările din Drăgășani între liberali și țărăniști. Maiorul Tătărăscu îi telegrafiază Regelui

Mitingurile și antimitingurile partidelor politice de la noi sunt nărav vechi, după cum se poate vedea și din relatarea ziarului Adevărul din 13 ianurie 1922:

(citește mai mult)

Condamnarea lui Hașdeu la deportare în Siberia

 
Condamnarea lui Hașdeu la deportare în Siberia

Tată lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, Alexandru Hașdeu, era urmașul uni neam de boieri cu atitudini politice hotărâte și cu preocupări cărturărești aprciabile, scrie Aurel Sacerdoțeanu într-un studiu publicat în Revista Arhivelor din 1942.

(citește mai mult)

Motivul mutării tânărului Kogălniceanu și beizadelelor de la Luneviile la Berlin

 
Motivul mutării tânărului Kogălniceanu și beizadelelor de la Luneviile la Berlin

Ajuns la Luneville, unde urma să stea trei ani la colegiu, Mihail Kogălniceanu îi scria tatălui său că, dacă spătarul Alecsandri va veni cu adevărat în Franța, să stăruiască pe lângă dânsul să-l ia și pe el la paris, căci, scrie el, „multa aș dori ca să văd și eu acest oraș minunea minunilor”.

(citește mai mult)

Plecarea lui Kogălniceanu și a beizadelelor la studii în Franța

 
Plecarea lui Kogălniceanu și a beizadelelor la studii în Franța

În 1913, în Convorbiri literare, N. Cartojan publica o monografie despre Mihail Kogălniceanu, care cuprindea și capitolul Kogălniceanu la Luneville, localitate din Franța în care premierul Independenței a făcut colegiul. Astăzi preluăm pasajul plecării la studii:

(citește mai mult)

Ciocnirea de trenuri de lângă București

 
Ciocnirea de trenuri de lângă București

Gazeta Transilvaniei publica, joi 12 ianuarie 1933, un „Raport special” al „unui pasager salvat” despre „ ogroaznică catastrofă de cale ferată care a avut loc marți dimineața în apropierea gării de Nord-București”:

(citește mai mult)

O scrisoare despre Ioan Roată și o căprioară pentru Kogălniceanu

 
O scrisoare despre Ioan Roată și o căprioară pentru Kogălniceanu

Revista Arhiva Românească din 1939 publica O scrisoare despre Ioan Roată, adresată la 24 ianuarie din Focșani de către prefectul județului Putna, M.G. Flondor, ministrului de Interne, Mihail Kogălniceanu, în care se spunea:

(citește mai mult)

Iradeaua de la 23 mai 1905 și reacția lui Jean Bart la adresa grecilor

 
Iradeaua de la 23 mai 1905 și reacția lui Jean Bart la adresa grecilor

Sultanul Abdul Hamid a dat pe 23 mai 1905 iradeaua (decretul) în favoarea aromânilor din Balcani, prin care aceștia erau recunoscuți ca o comunitate distinctă, cu drepturi culturale proprii și cu posiblitatea de a-și constitui foruri specifice de reprezentare.

(citește mai mult)

Adversarii lui Napoleon I la Lobau – niște ardeleni

 
Adversarii lui Napoleon I la Lobau – niște ardeleni

Ziaristul N. Tino spunea în almanahul Universul din 1917 o poveste despre o întâlnire dintre Napoleon Bonaparte și niște români ardeleni, pe care susținea că o citise în Monografia regimentului 31 infanterie din Austria, o broșură de o sută de pagini, format mare, tipărită cu litere chirilice ăn 1820, pe care o găsise în biblioteca gimnaziului român din Brașov.

(citește mai mult)

În ce zi după Paști are femeia dezlegare să-și bată bărbatul. Ce se bea de 1 Mai în 1910

 
În ce zi după Paști are femeia dezlegare să-și bată bărbatul. Ce se bea de 1 Mai în 1910

Almanahul ziarului Universul din 1910 se deschidea cu calendarul pe luni. Pagina dedicată lunii mai anunța, în deschidere, că ziua are 14 ore, iar noaptea 10 ore.

(citește mai mult)

Rezoluțiunile Congresului Presei Române din 1871

 
Rezoluțiunile Congresului Presei Române din 1871

Congresul presei române de la 8/20 noiembrie 1871 vota în unanimitate documentul Rezoluțiunile Congresului Presei, care prevedea următoarele:

(citește mai mult)

Problema alcoolismului și părerea ziaristului la 1923

 
Problema alcoolismului și părerea ziaristului la 1923

Ziarul Adevărul din prima zi a anului 1923 aborda, la rubrica Carnetul nostru, ultimele măsuri luate de organele statului român pentru combaterea alcoolismului, sub titlul Nu bea!:

(citește mai mult)

Împușcarea comunistului Filipescu în Sâmbăta Paștelui

 
Împușcarea comunistului Filipescu în Sâmbăta Paștelui

Ziarul Adevărul anunța în Duminica Paștelui din 1922 că Leonte Filipescu, acuzat în procesul comuniștilor, fusese împușcat pe drumul spre închisoarea Jilava de santinela care îl escorta:

(citește mai mult)

Munca de război la Liceul de fete din Cernăuți

 
Munca de război la Liceul de fete din Cernăuți

În conformitatea cu ordinul onor. Minister No. 111746 din 30 Mai, elevele și profesoarele au prestat, de la 15 Iunie până la 1 septembrie, munca de război.

(citește mai mult)

Ororile din Basarabia

 
Ororile din Basarabia

Ministrul de Interne Cămărășescu se prezenta pe 3 ianuarie 1922 în audiență specială la Regele Ferdinand pentru a-i aduce la cunoștință grozăviile la care se dedau autoritățile române, în special militarii, în Basarabia.

(citește mai mult)

La iniţiativa Anei Pauker, legionarii au intrat în partidul Comunist sub protecţia lui Teohari Georgescu și Alexandru Nicolschi

 
La iniţiativa Anei Pauker, legionarii au intrat în partidul Comunist sub protecţia lui Teohari Georgescu și Alexandru Nicolschi

După 23 august 1944, “problema legionară” era pe lista de priorităţi a autorităţilor de la Bucureşti, mai ales că făcea şi obiectul Convenţiei de Armistiţiu a României cu Naţiunile Unite.

(citește mai mult)

Mihnea cel Rău și ungurii

 
Mihnea cel Rău și ungurii

După domnia înțeleaptă a lui Radu cel Mare (1495-1508), care a asigurat Țării Românești liniștea și pacea prin plata regulată a tributului față de turci și de recunoaștere benevolă a suzeranității față de Ungaria, pe tron a urcat Mihnea cel Rău.

(citește mai mult)

Închiderea cursului de istoria românilor al lui Kogălniceanu la ordinul consulului rus

 
Închiderea cursului de istoria românilor al lui Kogălniceanu la ordinul consulului rus

Primul curs de istorie națională a românilor a fost inaugurat, la Academia Mihăileană din Iași, de Mihail Kogălniceanu pe 24 noiembrie 1843.

(citește mai mult)

Baterea monedei sunătoare

 
Baterea monedei sunătoare

Prima Monetarie din România a fost înființată la dată de 24 februarie 1870 într-un sediu de pe Șoseaua Kisselef, eveniment desfășurat în prezența domnitorului Carol I, a primului ministru Alexandru Golescu și a lui I.C. Brătianu.

(citește mai mult)

Scopul revistei SEX-APPEL

 
Scopul revistei SEX-APPEL

Pe 8 iunie 1933, când se împlineau trei ani de la urcarea Regelui Carol al II-lea pe tron, la Cluj apărea primul număr al revistei săptămânale SEX-APPEL.

(citește mai mult)

Pățania doctorului Puțureanu cu serul anti-tuberculos

 
Pățania doctorului Puțureanu cu serul anti-tuberculos

Dr. Ion Puțureanu, care își băgase toată averea într-un sanatoriu TBC la Olănești, reușise să prepare, din ficat de porc infectat cu bacil Koch, un ser, care, dupa ce a fost experimentat pe animale, a fost aplicat bolnavilor, cu rezultate uneori bune, în funcție de forma de tuberculoză.

(citește mai mult)

Trei cazuri de moarte aparentă povestite în revista POLIȚISTUL din 1925

 
Trei cazuri de moarte aparentă povestite în revista POLIȚISTUL din 1925

Dr. Virgil Ciobanu, fost șef de lucrări la Institutul Medico-Legal din Cluj, semna în lunarul Polițistul din 1 februarie 1925 articolul „Semnele morții. Îndrumări pentru verificatorii morții (necroscopi, revizori mortuari)” în care dădea exemple de oameni îngropați de vii:

(citește mai mult)

Un OFTAT al românilor din Bucovina la 1907

 
Un OFTAT al românilor din Bucovina la 1907

În 1774, când Bucovina a fost integrată în Împărăția Austriei, în tot ținutul existau doar opt școli, trei în Suceava și câte una în Putna, Cernăuți, Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc, din care șase erau românești, una în greacă și alta în latină.

(citește mai mult)

Efectele aplicărei reformelor liberale după răscoala din 1907

 
Efectele aplicărei reformelor liberale după răscoala din 1907

Revista bilunară Democrația care apărea la Craiova între 1908 și 1913 își propunea să lupte împotriva „oligarhiei ce susține interesele bogaților” și împotriva „demagogiei”, poziționându-se de partea „democrației temperate” a lui Tache Ionescu.

(citește mai mult)

Proiect polițienesc de lege din 1930 pentru jocurile de noroc

 
Proiect polițienesc de lege din 1930 pentru jocurile de noroc

Revista lunară polițienească, cetățenească, socială Gardianul din iunie 1930 ridica problema unei noi reglementări a jocurilor de noroc, plecând de la constatarea că legiuitorul nu o reglementase integral.

(citește mai mult)