Cătălin Pena

Presa sovietică despre conflictul ITALO-ABISINIAN. URSS lupta pentru PACE

 
Presa sovietică despre conflictul ITALO-ABISINIAN. URSS lupta pentru PACE

Într-un editorial apărut în Pravda din 5 octombrie 1935 se spunea:

(citește mai mult)

Polonia, un model economic pentru România la 1924

 
Polonia, un model economic pentru România la 1924

După vizita făcută de Suveranii României la Varşovia şi Cracovia în iunie 1923, se punea problema unor relaţii economice speciale între ţara noastră şi Polonia.

(citește mai mult)

Satiră şi UMOR din CALICUL DEMOCRAT de la 1911

 
Satiră şi UMOR din CALICUL DEMOCRAT de la 1911

Într-un apel către abonaţi Calicul Democrat, editat de V.M. Munteanu la Cluj, se prezenta în numărul din ianuarie 1911:

(citește mai mult)

O problemă ridicată de Constituţia din 1923 – Românii, minoritari în majoritatea oraşelor

 
O problemă ridicată de Constituţia din 1923 – Românii, minoritari în majoritatea oraşelor

Prin Tratatul de pace de la Versailles, României i se impusese ca minorităţile etnice să se bucure de aceleaşi drepturi ca şi românii de baştină.

(citește mai mult)

Bătălia dintre Colegiul Universităţii Iaşi şi A.C. Cuza după UCIDEREA prefectului MANCIU

 
Bătălia dintre Colegiul Universităţii Iaşi şi A.C. Cuza după UCIDEREA prefectului MANCIU

După uciderea prefectului Constantin Manciu de către Corneliu Zelea Codreanu pe 25 octombrie 1924, Colegiul Universităţii Iaşi începuse demersurile pentru a-l trimite în judecată pe profesorul A.C. Cuza.

(citește mai mult)

Cârciumile din România, înainte şi după primul RĂZBOI mondial

 
Cârciumile din România, înainte şi după primul RĂZBOI mondial

Periodicul România Întregită, pe 15 februarie 1925, ridica “chestiunea alcoolismului ce bântue tot atât mai grav în populaţia noastră mai ales rurală, otrăvită sistematic de cârciumari, cari în acelaş timp funcţionează şi ca cei mai nesăţioşi cămătari ai satelor noastre”.

(citește mai mult)

MITA la saşi şi românii din TRANSILVANIA la 1919

 
MITA la saşi şi românii din TRANSILVANIA la 1919

“Durere răsboiul ne-a alterat şi pe noi (adecă poporul săsesc) în privinţa morală. Vechile concepţii de drept, morală, ordine şi cinste încă nu –sau întors la noi. Din contră o nouă imoralitate ameninţă să pătrundă în corpul nostru naţional”, scria ziarul Siebenburgishe-Deutsche Tagestpost din 12 mai 1919. Autorul vorbea despre mită şi mituire.

(citește mai mult)

Primul zbor al lui Traian Vuia, la Montesson

 
Primul zbor al lui Traian Vuia, la Montesson

Bănățeanul Traian Vuia scria, în 18 martie 1906, o filă în istoria aviației mondiale.

(citește mai mult)

Oficianţii români sub domnia maghiară în 1918

 
Oficianţii români sub domnia maghiară în 1918

În ziarul ROMÂNUL din 11 ianuarie 1919, pe stil nou, Tit Vuculescu publica articolul „Oficianţii români sub domnia maghiară”, cu statistica funcţionarilor din 26 de comitate:

(citește mai mult)

VALUTIŞTII noştri de după Întâiul Război Mondial

 
VALUTIŞTII noştri de după Întâiul Război Mondial

După evenimentele din decembrie 1989, înfloriseră valutiştii, care ani buni au rezistat pe piaţă chiar şi după apariţia caselor de schimb. Cam la fel a fost şi după primul război mondial.

(citește mai mult)

Calamitatea cu bancnotele

 
Calamitatea cu bancnotele

Revista Economică, care apărea la Sibiu, publica pe 20 decembrie 1919 un articol cu titlul „Calamitate cu bancnotele”, care începea aşa:

(citește mai mult)

Banca Naţională a României sub NEMŢI

 
Banca Naţională a României sub NEMŢI

În revista economică, statistică şi financiară Economia Naţională din ianuarie-februarie 1919, directorul I.C. Băicoianu publica un articol de peste 70 de pagini sub titlul Banca Naţională în timpul ocupaţiunii.

(citește mai mult)

Adunarea ŢIGANILOR de la Rupea din ianuarie 1919

 
Adunarea ŢIGANILOR de la Rupea din ianuarie 1919

Imediat după marea Unire au apărut şi primele acţiuni politice ale ţiganilor din România.

(citește mai mult)

Mille şi Abrudeanu faţă cu LISTA lui Günther

 
Mille şi Abrudeanu faţă cu LISTA lui Günther

Agenţii lui Mihail Moruzov furau, în august 1916, o servietă din automobilul ambasadorului german la Bucureşti, Hilmar von dem Bussche.

(citește mai mult)

Anul nou în Bucureştiul de altădată. OSPĂŢUL domnesc

 
Anul nou în Bucureştiul de altădată. OSPĂŢUL domnesc

În ziua de Anul Nou, Domnul Ţării se ducea la Mireopolie şi asculta slujba ţinută de mitropolit şi arhierei.

(citește mai mult)

“Suntem în Basarabia şi vom rămâne aici pentru toate timpurile”

 
“Suntem în Basarabia şi vom rămâne aici pentru toate timpurile”

Într-un interviu acordat ziarului Sfatul Ţării în primăvara lui 1919, ministrul Ciuhureanu dădea asigurări că România mare nu va evacua nicio palmă din pământul Basarabiei:

(citește mai mult)

Moartea lui PINTEA Viteazul în răscoala curuţilor

 
Moartea lui PINTEA Viteazul în răscoala curuţilor

În anul 1906, românii maramureşeni au luat parte la reînhumarea Principelui Francisc Rákóczi la Kassa Mai (foto), alături de care luptaseră înainte cu 200 de ani.

(citește mai mult)

Discursul lui ANTIPA la ÎNMORMÂNTAREA lui ELIAS

 
Discursul lui ANTIPA la ÎNMORMÂNTAREA lui ELIAS

„Numai boierii din alte vremuri învăţaseră naţia noastră cu astfel de largi danii, iar de la ei nimeni până la Jacques Elias, nici dintre urmaşii lor, nici din rândurile burghezilor bogaţi nu i-a imitat.

(citește mai mult)

România nu a mai putut exporta ARGINT din cauza institutului condus de Elena Ceauşescu

 
România nu a mai putut exporta ARGINT din cauza institutului condus de Elena Ceauşescu

Banca Naţională a vândut după 1989 întreaga cantitate de argint din tezaur, cântărind 614,2 tone, şi a cumpărat aur.

(citește mai mult)

Prima conferinţă de PRESĂ a Reginei MARIA

 
Prima conferinţă de PRESĂ a Reginei MARIA

C.G. Costa-Foru, preşedinte al Asociaţiunei Generale a Presei Române, scria că în analele presei române ziua de 26 aprilie 1919 “va aparţine reginei Maria”.

(citește mai mult)

Călătoria generalului Berthelot în ARDEAL

 
Călătoria generalului Berthelot în ARDEAL

Generalul Berthelot pleca în luna decembrie 1918 într-o călătorie în Ardealul proaspăt unit cu restul României.

(citește mai mult)

Focul din gara IAŞI şi specula din iarna 1918-1919

 
Focul din gara IAŞI şi specula din iarna 1918-1919

Pe 29 decembrie 1918 aproape de miezul nopţii a izbucnit un incendiu într-un vagon al trenului ce era pe cale să plece din Iaşi spre Chişinău.

(citește mai mult)

NĂRAVUL lui Carcalechi şi PILDA lui Mille

 
NĂRAVUL lui Carcalechi şi PILDA lui Mille

Constantin Mille a preluat ziarul „Adevĕrul” de la Alexandru V. Beldiman în ianuarie 1895, iar în mai 1898 inaugura Palatul Adevărul, având ca model pe cel al lui “Le Figaro”.

(citește mai mult)

Bacalbaşa către Mille: Tot necinstea, tot minciuna!

 
Bacalbaşa către Mille: Tot necinstea, tot minciuna!

Socialistul Constantin Mille se întorcea după Marea Unire de la Paris, unde se refugiase în timpul marelui război, şi începea reeditatarea ziarului „Adevĕrul”, iar Constantin Bacalbaşa îl punea, printr-un articol-scrisoare deschisă, la curent cu noile realităţi din România:

(citește mai mult)

Liderul grevei de la Griviţa, colecţionar de artă cu cinci clase primare

 
Liderul grevei de la Griviţa, colecţionar de artă cu cinci clase primare

După instalarea regimului comunist, doi dintre lideri îşi disputau rolul principal în organizarea grevei de la Atelierele CFR “Griviţa” din februarie 1933, Constantin Doncea şi Gheorghe Gheorghiu- Dej, Vasile Roaită râmânând o simplă legendă bună doar pentru propagandă.

(citește mai mult)

Moşieri din Teleorman. Familia Noica

 
Moşieri din Teleorman. Familia Noica

Întemeietorul familie Noica, care l-a dat pe marele filozof Constantin Noica, a fost Ghencu, trecut în Teleorman cu părinţii adoptivi din Şistov, Bulgaria, oraş care fusese incendiat în 1810 de armatele ruse aflate în retragere după luptele cu otomanii. În 1818, documentele atestă prezenţa lui Ghencu la Zimnicea, iar în 1824 la Mavrodin.

(citește mai mult)

Craiova în 1917. Punerea ŢIGANILOR la muncă, MERCURIALUL şi TĂIEREA găinilor

 
Craiova în 1917. Punerea ŢIGANILOR la muncă, MERCURIALUL şi TĂIEREA găinilor

Comisiunea Administrativă Rurală Craiova transmitea dădea pe 17 aprilie 1917, sub nr. 1788, următorul ordin:

(citește mai mult)

Constantin Mille despre CHESTIUNEA evreiască, după Marea UNIRE

 
Constantin Mille despre CHESTIUNEA evreiască, după Marea UNIRE

Duminică, 30 decembrie 1918, a fost publicat un Decret-Lege prin care evreii primeau, după Marea Unire, aceleaşi drepturi ca românii, însă pentru a le obţine nu era deloc simplu.

(citește mai mult)

Vizita arhiducelui FRANZ FERDINAND la PELEȘ nu a fost umbrită de EXPULZAREA lui IORGA din BUCOVINA

 
Vizita arhiducelui FRANZ FERDINAND la PELEȘ nu a fost umbrită de EXPULZAREA lui IORGA din BUCOVINA

Regele Carol I l-a avut ca oaspete, într-o vizită privată, pe moștenitorul tronului Austro-Ungariei, Franz Ferdinand, între 27 și 30 iunie 1909.

(citește mai mult)

Revanșa lui Nicolae IORGA după EXPULZAREA din BUCOVINA

 
Revanșa lui Nicolae IORGA după EXPULZAREA din BUCOVINA

Când Nicolae Iorga a răspuns, în august-septembrie 1919, invitaţiei de a vizita Bucovina, a avut parte de mari manifestaţii populare de recunoștință. Expulzat din Bucovina în 1909 (vezi la finalul articolului facsimil din Tribuna), de către autorităţile austriece, pentru acţiunea sa naţională, Iorga se întorcea ca un biruitor.

(citește mai mult)

Îndepărtarea Mitropolitului Konon. Două versiuni despre adevăraţii autori ai CHEMĂRII

 
Îndepărtarea Mitropolitului Konon. Două versiuni despre adevăraţii autori ai CHEMĂRII

Monitorul Oficial din prima zi a anului 1919 a publicat decretul prin care Regele Ferdinand a acceptat demisia Mitropolitului Primat Konon, iar ziarele dădeau ştirea că Mitropolitul Moldovei a cerut Ministerului Intrucţiei Publice ca Mitropolitul Konon să fie trimis înaintea Curţii de Casaţie şi judecat pentru atitudinea sa din timpul ocupaţiei germane.

(citește mai mult)

PANEGIRIC la MOARTEA, în 1911, a PSALTULUI și profesorului Ștefanache Popescu

 
PANEGIRIC la MOARTEA, în 1911, a PSALTULUI și profesorului Ștefanache Popescu

Compozitorul Ştefanache Popescu, psalt şi profesor de psaltichie şi muzică bisericească, trecea la Domnul în 1911 în Bucureşti. Scrisese în 1875 un Manual de muzică bisericească.

(citește mai mult)

Decretul prin care CUZA-VODĂ i-a trimis pe CÂNTĂREŢII bisericeşti să studieze la CONSERVATOR

 
Decretul prin care CUZA-VODĂ i-a trimis pe CÂNTĂREŢII bisericeşti să studieze la CONSERVATOR

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza dădea la sfârşitul anului 1864 încă două legi care priveau organizarea bisericească, după ce demarase un amplu proces de reforme, care a culminat cu secularizarea din 1863 a averilor mănăstireşti.

(citește mai mult)

Misteriosul luptător ANTICOMUNIST Gogu PUIU

 
Misteriosul luptător ANTICOMUNIST Gogu PUIU

Gogu Puiu s-a întors în 1947 în ţară ca să lupte împotriva regimului comunist.

(citește mai mult)

Ce trebue cercetat la un Automobil de ocazie. Un articol din 1923

 
Ce trebue cercetat la un Automobil de ocazie. Un articol din 1923

Cei mai mulți, când vor să-și cumpere un automobil, caută aspectul său exterior și în special la lustrul vopselei caroseriei, începea articolul din Ziarul Științelor și Călătoriilor, de marți 18 decembrie 1923.

(citește mai mult)

Ceauşescu, informat că a început extracţia petrolului din Marea Neagră

 
Ceauşescu, informat că a început extracţia petrolului din Marea Neagră

Comitetul judeţean Constanţa al Partidului Comunist Român îi raporta secretarului general Nicolae Ceauşescu că pe 7 mai 1987 a început extracţia petrolului din platforma continentală a Mării Negre, “ca urmare a eforturilor susţinute ale comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii din Întreprinderea de foraj şi exploatarea sondelor marine “Petromar”, a aportului direct al unui număr însemnat de specialişti”.

(citește mai mult)