Numele său este Jean-Claude Carrière. A decedat luni seara, la vârsta de 89 de ani, potrivit anunțului făcut de fiica sa.
Scriitorul, care nu suferea de nici o boală anume, a murit „în timpul somnului”, la domiciliul său parizian, a precizar Kiara Carrière, citată de AFP.
Jean-Claude Carrière a semnat 90 de adaptări pentru cinema. A avut o lungă colaborare cu regizorul Luis Buñuel. Nouăsprezece ani de prietenie rodnică, începută în 1964 cu adaptarea romanului lui Octave Mirbeau, „Jurnalul unei cameriste”, în care va străluci Jeanne Moreau.
Carrière și Buñuel colaborează apoi la alte cinci filme, dintre care două dintre cele mai faimoase ale cineastului: „Frumoasa zilei”, adaptare a unui roman de Joseph Kessel, cu Catherine Deneuve, care va fi un imens succes comercial. Dar și „Farmecul discret al burgheziei” (Oscar pentru cel mai bun film străin în 1973).
Jean-Claude Carrière a scris șaizeci de opere (povestiri, eseuri, traduceri, ficțiuni) ca și versurile a numeroase cântece pentru vedete ca Juliette Gréco, Jeanne Moreau și chiar Brigitte Bardot.
A jucat el însuși în cincisprezece filme.
Născut în 1931, la Colombières-sur-Orb, în departamentul francez Hérault, Jean-Claude Carrière s-a mutat de mic cu familia la Montreuil-sous-Bois, unde părinții săi deschid o cafenea.
Elev eminent, el își întrerupe studiile la Școala Normală Superioară ca să se dedice scrisului și desenului.
La 26 de ani, a scris „Lézard” („Șopârla”), primul său roman. Întâlnirile cu Jacques Tati, apoi cu Pierre Etaix, vor marca o cotitură importantă în viața sa.
În 2014, Jean-Claude Carrière a fost premiat pentru cariera sa excepțională de o jumătate de secol în cinema și colaborarea sa de aproape două decenii cu Luis Buñuel.
A scris și scenariile la „Cyrano de Bergerac” (regia Jean-Paul Rappeneau, cu Gérard Depardieu în rolul titular), „Toba de tinichea” (adaptare după romanul lui Günter Grass, regia Volker Schlöndorff, Palme d’Or 1979, Oscar pentru cel mai bun film străin 1980), „Scapă cine poate” (regia Jean-Luc Goddard) și, împreună cu regizorul Louis Malles, „Milou în mai”.
A primit un Oscar împreună cu Pierre Etaix pentru scurt-metrajul „Aniversare fericită”, în 1962, și mai multe premii pentru „Insuportabila ușurință de a fi”, în regia lui Philip Kaufman, printre care Oscarul pentru cel mai bun scenariu, plecând de la un roman de Milan Kundera.
Jean-Claude Carrière, care spunea despre sine că este povestitor, prefera să respecte linia narativă și decreta: „un autor este condamnat la succes sau la o altă meserie”.
Bibliofil, pasionat de desen, astrofizică, vin, amator de Tai-Chi-Chuan (artă marțială), Jean-Claude Carrière a rămas foarte activ până în ultimul moment. A scris în 2018 ultimul său scenariu, „Valea neantului”, și a semnat în colaborare, în 2020, scenariul „Sarea lacrimilor”, regizat de Philippe Garrel.
Luis Buñuel îl caracteriza pe Carrière astfel:
„Un țărănuș care se minunează de tot ce i se întâmplă.”
