Franța și SUA , oferte și contraoferte
Franța și Statele Unite au furnizat, de asemenea, tehnologie deosebit de importantă pentru planul lui Ceaușescu de a menține deschisă opțiunea nucleară a României. În 1974, Bucureștiul a achiziționat un reactor de cercetare cu două nuclee de la Gulf Corporation, prin învrăjbirea americanilor împotriva francezilor, și a altor furnizori. De asemenea, România a încercat să achiziționeze instalații de radio-chimie, denumite în mod obișnuit „celule fierbinți”, care sunt utilizate în extragerea chimică a plutoniului din combustibilul ars. Pentru a exercita o presiune asupra Washingtonului, Bucureștiul a început să sondeze și Marea Britanie, Franța, Suedia și Germania de Vest în privința cumpărării acestor celule fierbinți. Frica Statelor Unite că România ar putea „într-o perioadă de timp relativ scurtă să dobândeascp cunoștințele și materialele necesare de la furnizori occidentali, cum ar fi germanii, francezii sau chiar chinezii”, a determinat intensificarea negocierilor dintre SUA și România în domeniul celulelor fierbinți din 1976 până în momentul în care cele două părți au început să vorbească despre contracte.
Hotărâtă să insufle o nouă viață în industria nucleară franceză, Franța a făcut repede o contraoferta. Însă tensiunile dintre Paris și Washington pe tema problemelor nucleare erau pe punctul de a izbucni în acest moment, în special pentru că Statele Unite erau determinate să activeze noul format GFN pentru a preveni proliferarea. Drept urmare, în august 1976, administrația Ford a pus presiune asupra Franței să renunțe la planurile sale de a vinde instalații de reprocesare către Coreea de Sud și Pakistan. Președintele francez Valéry Giscard d’Estaing se temea că GFN ar amenința statutul Franței ca stat de prim rang în domeniul energiei nucleare și ar compromite relațiile cu clienții. Dezacordul americano-francez a arătat clar românilor că Washingtonul era hotărât în privința prevenirii proliferării, dar le-a deschis ochii și la posibilitatea ca Franța să fie manipulată pentru a face o înțelegere și pentru a oferi condiții financiare excelente și reglementari laxe.
Ceaușescu pune lumea pe jar: Putem produce bomba nucleară
”Putem să producem orice ultilaje, mașini, să ne angajăm să fim competitivi în orice domenii, cu cele mai bune produse realizate pe plan mondial. Într-un singur domeniu nu dorim să facem aceasta – cel al armelor nucleare. Din punct de vedere tehnic, dispunem și de această capacitate, dar nu ne angajăm, pentru că suntem fermi hotărâți să luptăm împotriva armelor nucleare, care, dacă ar fi folosite, ar distruge însăți viața pe planeta noastră. Ne pronunțăm ferm pentru eliminarea lor din toate statele, pentru o lume fără arme, fără războaie.”Aplauze puternice, prelungite)”.
Cu aceste cuvinte, rostite pe 14 aprilie 1989, chiar în discursul în care anunța plata integrală a datoriei externe, Nicolae Ceaușescu a declanșat un întreg scandal. Publicată integral în presa românească a vremii, așa cum se întâmpla cu fiecare discurs al său, afirmația a făcut ”carieră” și în străinătate, așa cum se vede și din analiza din 2 mai 1989 a Europei Libere. Se lăuda Ceaușescu, așa cum făcuse și cu un an în urmă, într-o discuție cu oficialii maghiar sau spunea adevărul, vrând să arate că el nu se înscrie în ”cursa înarmărilor”? Mai trebuie menționat că pe 14 aprilie 1989, Nicolae Ceaușescu a ținut două discursuri, unul la CC al PCR și unul la Plenara Frontului Democrației și Unității Socialiste. Afirmația a fost făcută la FDUS. (Alecu Racoviceanu).
