Evenimentul Istoric > Articole online > România comunistă > Ocuparea Prefecturii și Primăriilor din Ialomița de bolșevicii români: Noi comuniştii suntem pentru ţară, pentru dreptate şi libertate!
Articole online

Ocuparea Prefecturii și Primăriilor din Ialomița de bolșevicii români: Noi comuniştii suntem pentru ţară, pentru dreptate şi libertate!

Noi i-am răspuns: «Nu domnule Prefect, noi comuniştii suntem pentru ţară, pentru dreptate şi libertate!».

Ne-a ameninţat că o să ne trimită la Curtea Marţială. Dar ameninţările lui nu au avut nici un efect“.

  1. Toma povesteşte cum: „ne-am întrunit noi cei din Frontul Naţional Democrat la sediul Uniunii Patrioţilor, unde câţiva tovarăşi de la judeţeana Ilfov a PCR ne-au învăţat ce să facem.

Aşa că am trimis delegaţi la toate comunele din împrejurimi pentru a cere ajutor, ca la 3 decembrie să vină să ne sprijine în luarea prefecturii. Şi au venit mii de ţărani din Independenţa, Cuza Vodă, Dragalina. Prefectul, aflându-se de întrunire, a văzut şi cât popor se strânsese în jurul Prefecturii, a chemat armata, a înţesat curtea cu soldaţi, ba a instalat şi câteva mitraliere la etaj”.

Din nou R. Rainea: „După întrunire, o delegaţie din care făcea parte şi

  1. Nicolescu, a intrat la Prefect. Profitând de absenţa comandantului pazei prefecturii, aceştia l-au dezarmat pe Prefect.

Apoi C. Nicolescu a venit la fereastră şi a făcut un semn”.

„Fiind lângă santinelă – relatează R. Negrilă – cu tovarăşul N. Clinievichi, cu un steag roşu desfăşurat, i-am atras atenţia santinelei că ne cheamă prefectul, şi am intrat ca un fluviu pe poarta Primăriei”.

„Pe mine m-a trimis noul Prefect C. Nicolescu la Constanţa – vorbeşte

Radu Rainea – pentru a lua legătura cu Prefectura Constanţa, unde deasemenea se instalase un prefect comunist şi să aduc arme pentru apărarea Prefecturii”.

Mai departe Reazim Negrilă relatează că un grup de 50 de comunişti au păzit Prefectura timp de aproape două luni pentru că guvernul Rădescu nu a vrut să-l recunoască pe noul prefect.

Tot prin forţă şi violenţă au fost înlocuiţi primarii oraşelor Slobozia şi Urziceni, şeful Poliţiei, chestorul Siguranţei, precum şi alţi funcţionari. În satul Coşereni ţăranii au hotărât „alungarea din fruntea comunei a administraţiei antonesciene şi înlocuirea ei cu Comitetul Comunal compus din săteni şi sătence”.

Virgil Solomon, ministru al lucrărilor publice şi refacerii, declara în

şedinta Consiliului de Miniştri din 16 februarie 1945 că „în Ialomiţa au fost daţi afară în câteva zile 100 de primari”.

Dat fiind caracterul agricol al judeţului Ialomiţa, propaganda comunistă s-a concentrate pe problemele ţăranilor, un rol important avându-l Frontul Plugarilor.

La 11 februarie 1945 la Călăraşi a avut loc o adunare la care au luat cuvântul muncitorii Ştefan Dimancea, Ştefan Bâtlan, plugarul Gheorghe Iorga şi alţi 17 reprezentanţi din judeţ, şi la care s-a militat pentru „guvern FND şi reformă agrară”.

O altă manifestaţie s-a desfăşurat câteva zile mai târziu, la 16 februarie, la această manifestare vorbind reprezentanţi ai sindicatelor, apoi Stere Nichifor din partea Comitetului Central al Frontului Plugarilor şi Vasile Hulduban, preşedintele judeţenei FP.

 

Sursa: Răzvan Pantelimon, „Unitatea politică a clasei muncitoare”: agitație și propaganda în Ialomița, 1944-1948

 

Pagini: 1 2

Registration

Aici iti poti reseta parola