Constantin Tănase şi-a dezvoltat rapid un stil propriu de predare, aducând muzica şi gimnastica pe primul loc, lucru care a atras noi elevi către şcoală. Ajuns o persoană apreciată în localitate, a atras însă şi antipatia câtorva personalităţi locale, care nu îi apreciau metodele, Tănase fiind dat afară, în cele din urmă, mai scrie sursa indicată.
În octombrie 1899, în Bucureşti fiind, s-a înrolat voluntar la Regimentul 1 Geniu Bucureşti. După efectuarea stagiului militar s-a înscris la cursurile Conservatorului de Artă Dramatică, pe care le-a absolvit în 1905. A început să lucreze în teatru, iar în 1917 s-a căsătorit cu Virginia Niculescu.
Cărăbuș
În 1919 a pus bazele trupei de teatru „Cărăbuş” din Bucureşti, împreună cu care avea să creeze o tradiţie de teatru de cabaret/ revistă pe parcursul următorilor 20 de ani – tradiţie prezentă şi astăzi, mai ales la Teatrul de revistă „Constantin Tănase”, se arată în biografia de pe site-ul Teatrului care îi poartă numele.
În tradiţia marilor actori de comedie, a creat o tipologie de personaj, acela al cetăţeanului simplu, umil şi necăjit, tot timpul în conflict cu birocraţia aparatului de stat; personajul său, în costumul său clasic, cu pătrăţele, crizantemă la butonieră şi bastonaş, a devenit reprezentantul unei întregi categorii sociale – lucru care îl va aduce în atenţia cenzurii.
Împreună cu „Cărăbuş”, Constantin Tănase a făcut numeroase turnee în ţară, dar şi în afară. La „Cărăbuş” s-au lansat numeroşi artişti, între care Maria Tănase şi Horia Şerbănescu.
Arestat
Cu puţin timp înainte de moartea sa, Tănase compusese un cuplet („Rău era cu ‘der, die, das’ / Da-i mai rău cu ‘davai ceas’ / De la Nistru pân’ la Don / Davai ceas, davai palton / Davai ceas, davai moşie / Haraşo, tovărăşie”).
După mai multe reprezentaţii a fost arestat şi i s-a ordonat să nu mai joace piesa. La următorul spectacol a apărut pe scenă într-un pardesiu imens, cu mâinile „bandajate” cu ceasuri de mână.
Spectatorii l-au aplaudat frenetic, deşi actorul nu a scos niciun cuvânt. Apoi şi-a deschis pardesiul, scoţând la iveală un imens ceas cu pendulă. Arătând către acesta, a spus doar: „El tic, eu tac, el tic, eu tac”.
Din portofoliul de filme, amintim „Peripiţiile călătoriei lui Rigadin de la Paris la Bucureşti” (1924, film mut), „Visul lui Tănase” (1932), „Răbdare Tănase!” (1943).
La 11 aprilie 1932 avea loc premiera (românească) a filmului-scheci „Visul lui Tănase”, realizat la Berlin de N. Kiriţescu şi avându-l pe Constantin Tănase în rolul principal.
Actorul Constantin Tănase a murit în Bucureşti, la 29 august 1945.
