Online

Discursul secret pe care Nixon îl avea pregătit dacă Armstrong şi Aldrin nu ar fi fost recuperaţi

 Marina Constantinoiu
Discursul secret pe care Nixon îl avea pregătit dacă Armstrong şi Aldrin nu ar fi fost recuperaţi

Discursul a fost predat şefului statului major al lui Nixon, H. R. Haldeman, şi se află acum la biblioteca şi muzeul preşedintelui Nixon, potrivit Fox News.

Misiunea Apollo 11 a fost momentul în care omenirea a mai scris un capitol important în manualele de istorie, fiind un succes răsunător. La 16 iulie 1969, racheta Saturn V a fost lansată de la Centrul Spațial Kennedy din Florida, Statele Unite ale Americii, cu destinaţia Luna.

Patru zile după aceea, la 20 iulie, astronauţii americani Neil Armstrong şi Buzz Aldrin au făcut istorie, devenind primii oameni care au putut păşi pe Lună şi care s-au întors în siguranţă pe Pământ.

Dar ce s-ar fi întâmplat dacă ei nu ar fi putut reveni pe Terra, dacă misiunea s-ar fi încheiat tragic?

William Safire, însărcinat cu pregătirea discursului

Preşedintele american Richard Nixon, care le-a adresat un mesaj lui Neil Armstrong, Buzz Aldrin şi Michael Collins, cei trei care au cucerit Luna, după succesul aselenizării, i-a solicitat celui care îi redacta discursurile, William Safire, să pregătească un discurs, în caz de urgenţă, dacă ar fi apărut probleme.

Discursul a fost predat şefului statului major al lui Nixon, H. R. Haldeman, şi se află acum la biblioteca şi muzeul preşedintelui Nixon, potrivit Fox News.

Membrii supraviețuitori ai echipajului, Buzz Aldrin și Michael Collins, au fost invitaţi să se reunească marți pe aceeași rampă de lansare marcând începutul unei serii de evenimente săptămânale care vor aniversa misiunea Apollo 11.

Michael Collins, unul dintre cei trei astronauţi ai misiunii Apollo 11, a revenit marţi la baza Cape Canaveral, din Florida, pentru a marca 50 de ani de la lansarea misiunii care a transportat primii oameni pe Lună.

Michael Collins, în vârstă de 88 de ani, s-a aflat la rampa de lansare 39A de la baza NASA pentru a marca momentul exact, la ora 09:32, la 16 iulie 1969, când el şi ceilalţi doi astronauţi ai misiunii Apollo 11, Buzz Aldrin şi Neil Armstrong, s-au urcat la bordul rachetei Saturn V care urma să-i ducă spre Lună.

Collins, care s-a aflat la cârma modulul de comandă de pe orbita lunară, în timp ce Armstrong şi Aldrin au pus piciorul pe Lună, a spus că “este un sentiment minunat să revină” în acest loc, potrivit NASA.

Collins a spus că şi-ar fi dorit ca Aldrin, care a fost de asemenea invitat la rampa de lansare, dar nu a participat la eveniment, şi Armstrong, care a murit în 2012, să fi împărtăşit acest moment.

“A fost diferit de data asta. Aş fi vrut să mă întorc şi îi pun lui Neil o întrebare şi poate să îi spun ceva lui Buzz Aldrin, însă bineînţeles, sunt aici de unul singur”, a spus el.

Nu puteau fi recuperaţi

Michael Collins a fost singurul care a rămas pe orbita lunară în capsula principală, Columbia, singurul mijloc de transport pentru a reveni pe Terra, reaminteşte 7sur7.be.

„Ştiam cu toţii că dacă ei nu ar fi putut decola din nou dintr-un motiv anume, eu nu aş fi putut face nimic. Columbia nu avea niciun tren de aselenizare. Nu aş fi putut coborî pentru a-i salva”, a declarat el în mai, cu ocazia unuia dintre evenimentele dedicate marcării unei jumătăţi de secol de la prima aselenizare.

Intitulat „În caz de dezastru pe Lună”, discursul lui Nixon urma să se adreseze soţiilor lui Armstrong şi Aldrin, dar şi întregii naţiuni. „Soarta a vrut ca doi oameni să meargă pe Lună să o exploreze în pace şi să rămână pe Lună, să se odihnească în pace”, ar fi trebuit să spună Nixon.

Şi discursul continua: „Aceşti bărbaţi curajoşi, Neil Armstrong şi Edwin Aldrin, ştiau că nu există speranţă pentru recuperarea lor. Dar ştiau şi că există speranţă pentru omenire, odată cu sacrificiul lor”.

Fox News scrie acum că Safire a declarat într-un interviu acordat în 1999 că Aldrin şi Armstrong ar fi urmat să fie abandonaţi pe Lună, în caz de probleme, şi ar fi murit de foame şi de sete sau s-ar fi sinucis.

„Aceşti doi oameni şi-au pus soarta la bătaie, într-un scop nobil: căutarea adevărului şi a cunoaşterii”, ar fi continuat discursul lui Nixon.

Nixon ar fi continuat, afirmând:”vor urma alţii şi vor găsi calea spre casă”, dar amintirea lui Aldrin şi a lui Armstrong va fi celebrată pentru totdeauna, pentru că aceşti doi oameni au fost primii şi vor rămâne cei mai importanţi în societate şi în inimile noastre.

Potrivit celor care lucrează azi la biblioteca lui Nixon, din fericire, acest discurs nu a trebuit rostit, iar fostul preşedinte i-a putut întâlni pe cei trei astronauţi şi le-a putut mulţumi pentru succesul misiunii. „Graţie a ceea ce aţi făcut voi, Cerul face de acum parte integrantă din lumea omului”, a spus Nixon.

Inapoi la articole
CAPITAL
ANIMALZOO
DOCTORUL ZILEI
EVZ MONDEN
Citește în continuare pe EVZ Istoric